Linkuri accesibilitate

Ce vor oamenii de ziua Micii Uniri: Fapte nu festivități


Protestul arhitectului Șerban Sturdza în fața clădirii ruinate a Hotelului Concordia în care s-a semnat alegerea principelui Alexandru Ioan Cuza

Pentru liderii politici români, istoria nu este o modalitate de înțelegere a trecutului, ci mai degrabă o formă de manipulare a acestuia.

Românii aniversează astăzi „unirea mică” – a Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, de la 24 ianuarie 1859. Anul acesta, sărbătoarea a fost într-un fel o repetiție pentru aceea mai rotundă de la 1 decembrie, când se va împlini un secol de la unirea Transilvaniei cu România.

Ce vor oamenii de ziua Micii Uniri: Fapte nu festivități
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:27 0:00
Link direct


Pentru liderii politici români, istoria nu este o modalitate de înțelegere a trecutului, ci mai degrabă o formă de manipulare a acestuia, în slujba unui nou tip de naționalism. Există însă și reversul acestui fenomen, prin care oamenii le cer politicienilor mai puțin festivism și mai multe lucruri concrete.

Inscripția memorială de pe clădirea fostului Hotel Concordia, monument astăzi lăsat în ruină la București
Inscripția memorială de pe clădirea fostului Hotel Concordia, monument astăzi lăsat în ruină la București

Cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor (1859) s-a vorbit foarte puțin despre efectele sociale și politice ale Micii Uniri, atât de relevante și astăzi, cum ar fi secularizarea averilor mănăstirești prin care un sfert din teritoriul Principatelor Române era pus în circuitul economic național (1863); Legea agrară (1864) prin care țăranii clăcași erau împroprietăriți și eliberați de obligațiile pe care le aveau față de boieri și care a fost primul pas spre modernizarea statului român; și, nu în ultimul rând, reorganizarea sistemului judecătoresc și adoptarea noilor Coduri civile, penale și de procedură penală (1864).

Politicienii români vorbesc mai ales despre felul în care au reușit înaintașii lor din 1859 să treacă peste „neînțelegeri” cu „înțelepciune”, după cum crede liderul PSD, Liviu Dragnea, sau să caute „valorile care îi unesc” și care sunt mai puternice decât cele care îi „dezbină, potrivit Ralucăi Turcan, numărul doi în PNL.

Președintele Klaus Iohannis a declarat în discursul ținut la Patriarhie că „mesajul peste timp” al Unirii Principatelor și al Marii Uniri „se regăsește în energia și determinarea socială de a ne urma destinul european” și că în aceste două momente fundamentale ale istoriei, „românii au avut în frunte conducători destoinici”. În acest fel, Iohannis s-a disociat de parlamentari, indiferent de culoarea lor, și s-a asociat protestatarilor din stradă care de mai bine de un an se opun zgomotos contrareformelor PSD. „Destinul european” al României se „fundamentează” pe statul de drept, progresul este „indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea”, a mai spus Iohannis, precizând că acesta e și mesajul românilor care au manifestat în 2017 și la începutul acestui an pentru „o țară stabile și prosperă” și pentru „o justiție independent”.

Fără să atace în mod frontal politica anti-europeană a PSD și naționalismul social-democraților îndreptat împotriva investitorilor occidentali, președintele român se folosește la rândul lui de celebrarea Unirii pentru a-și construi imaginea înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Klaus Iohannis se așează simbolic în fruntea celor care protestează împotriva schimbărilor din justiție și a nemulțumirilor generale față de guvernarea PSD-ALDE. În același timp, celebrarea unirii, este prilej pentru diferite grupuri să-și răspândească insatisfacția. A apărut astfel, Proclamația de la Iași sau Memoriul ieșenilor privitor la revendicările pe care le au locuitorii acestui oraș, document răspândit astăzi în timpul discursurilor oficiale dedicate Unirii Principatelor. În textul, apar zece revendicări, între care investiții locale, autostrăzi care să lege municipiul Iași de București și de Transilvania, și un referendum pentru noile legi ale justiției și pentru schimbarea Constituției.

Ieșenii s-au revoltat azi împotriva discursurilor istorice și au strigat „vrem autostradă, nu penali pe stradă”. Pentru ei transpartidismul de la tribună nu a fost de bun augur. Un semn că Centenarul Marii Unirii s-ar putea să nu aibă succes în marile centre urbane sub această formă festivă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG