Linkuri accesibilitate

Ca de atâtea ori în istorie liderii români vor să fie la egală distanță de toți potențialii aliați.

Achizițiile militare anunțate de România deschid fronturi competitive între industriile de profil din Uniunea Europeană și cele din Statele Unite. Ultimele discuții s-au purtat în jurul elicopterelor militare de care are nevoie Bucureștiul. Este vorba despre aparate destinate mai ales misiunilor de sprijin aerian apropiat, după cum se numesc ele în jargonul militar (CAS - Close Air Support), care ar putea fi folosite și la transportul trupelor, armamentului sau chiar pentru evacuări rapide cu rol de salvări.

Potrivit anunțului dat de partea română, s-ar fi calificat atât modelele produse de americanii de la Bell Helicopters, care au o colaborare cu IAR Ghimbav-Brașov, cât și europenii din consorțiul internațional Airbus, care poate produce astfel de elicoptere chiar pe una din platformele de la Ghimbav-Brașov.

În mod deloc neașteptat, pentru psihologia liderilor autohtoni, România vrea să-i păstreze la Brașov pe cei doi mari rivali globali, cu toate că acest lucru pare să-i deranjeze pe fiecare dintre ei.

În 2016, Airbus Helicopters a inaugurat în prezența președintelui francez François Hollande o uzină nouă la Ghimbav, lângă Brașov, care urmează să producă modelul H215.

Într-o scrisoare de acum câteva luni francezii s-au arătat iritați de prezența americanilor de la Bell Helicopters în proximitatea platformei lor industriale.

În ultimii ani, România a încercat să țină un echilibru simbolic între cumpărăturile militare pe care le făcea de la americani și cele de la europeni, dar bugetul cel mai mare s-a dus în mod evident către avioanele de vânătoare F-16, produse în Statele Unite, cumpărate la mâna a doua din Portugalia și aflate în întreținerea tehnică a uzinei americane.

628 de milioane de euro a fost investiția inițială, la care se adugă permanent fondurile necesare mentenanței. Decizia luată acum cinci ani în favoarea americanilor a fost dezbătută mult în România, fiindcă ceilalți concurenți au avut la rândul lor oferte generoase, producătorul avionului Gripen din Suedia, spre exemplu, voia să construiască și o fabrică aici, în vreme ce Eurocopter, produs de francezi, germani și spanioli venea cu cele mai performante aparate.

18 Eurofighter erau echivalente cu 36 F 16 și cu 60 de Gripen.

România a cumpărat așadar avioane de vânătoare americane (F16), dar și câteva italiene (Spartan), în vreme ce munița a achiziționat-o din Germania.

Acum, între americanii de la Bell Helicopters și francezii de la Airbus, guvernul român înclină spre europeni. A fost deja discutat un acord în prezența ambasadorului Franței și a însărcinatului cu afaceri de la Ambasada Germană.

Este vorba despre un contract între Aibus și IAR Ghimbav, care ar urma să fie semnat în viitorul apropiat. Această mutare pe harta achizițiilor mari sugerează că România vrea să rămână la mijloc între Europa și America, spre deosebire de Polonia care a ieșit val vârtej din structura militară operațională a UE pentru misiuni de urgență, EUROCORPS și care și-a cumpărat aproape în totalitate armament american.

Ca de atâtea ori în istorie liderii români vor să fie la egală distanță de toți potențialii aliați, cu gândul că în acest fel vor ieși în avantaj. Poate că de data aceasta le va reuși.

XS
SM
MD
LG