Linkuri accesibilitate

O strategie a învățământului universitar din România nu există cu adevărat.

Universitățile din București, Cluj și Iași se numără printre cele 8 universități din România care, pentru anul universitar 2018-2019, primesc mai puține locuri, finanțare de stat, așa-numite „locuri la buget”. În schimb, multe din universitățile din provincie, cu un renume academic discutabil, își vad locurile gratuite mărite. Care este explicatia oficiala? Are Ministerul o strategie?

Corespondența zilei de la București cu Sabina Fati
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:12 0:00
Link direct

Nu există cu adevărat o strategie a învățământului universitar din România și nici chiar marile universități nu au făcut previziuni pe termen lung din care să rezulte ce domenii merită dezvoltate și care ar trebui restrânse. Preocuparea pentru educație nu a fost niciodată prioritară după căderea comunismului, iar învățământul superior a suferit dramatic. Totuși câteva univeristăți au reușit prin eforturi supraomenești și cu ajutorul proiectelor europene să țină oarecum pasul cu ceea ce se întâmplă în lume. Intelectualii acestora au fost în același timp și cei mai critici cu guvernele din România. Cele cinci cele mai bune instituții de educație superioară din țară au înființat în acest scop o uniune a lor sub numele de Consorțiul Universitaria. Este vorba despre Universitatea București, ASE (Academia de Studii Economice București), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea de Vest din Timișoara.

Universitatea din București
Universitatea din București

Toate acestea au fost pedepsite de ministerul Educației cu locuri mai puține pentru anul I, începând cu 2018. La acestea se adaugă Academia Națională de Informații, care se află sub cupola Serviciului Român de Informații și care din cauza crizelor legate de plagiatele doctoratelor ar fi putut fi amendată chiar mai dur, dar și SNSPA - Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, precum și Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov cărora deasemenea li s-au alocat mai puține locuri decât anul trecut.

Acum un an cele mai mari cinci universități din România au descris derapajele din sistemul educațional, au cerut depolitizarea conducerii Consiliului Național al Rectorilor și au solicitatsă fie implicate în elaborarea noii legi a Educației, protestând în același timp față de lipsa de reprezentativitate din consiliile consultative ale ministerului Cercetării. Consorțiul ar fi vrut să se implice și în școlile doctorale, care prin slăbiciunile lor au permis înalților demnitari să obțină titlul de doctor fără eforturi speciale, fără să fi conceput teze originale sau chiar trecând peste faptul că multe dintre tezele lor erau plagiate. În scandalul cel mai sonor legat de

Guvernul român lucrează pe baze revanșarde, nu în baza unei logici educaționale ...

plagiate, în care a fost acuzat Victor Ponta pe vremea când era premier în funcție, Universitatea București, prin Comisia sa de etică a cerut retragerea titlului obținut prin fraudă, dar ministerul l-a apărat până în pânzele albe.

Faptul că același minister al Educației reduce locurile de admitere pentru marile universități, dar le mărește pentru facultățile obscure de provincie arată că guvernul român lucrează pe baze revanșarde, nu în baza unei logici educaționale. Spre exemplu, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, al cărei rector este actualul ministru al Educației primește cu aproape 50 de locuri în plus față de anul trecut, ajungând la un total de circa 1200 de poziții doar pentru anul I.

Marile universități primesc o lecție: să tacă, dacă vor să-și păstreze numărul de studenți și, deci, și banii de salarii și investiții. Probabil că nu e chiar atât de simplu să pui cu botul pe labe aceste instituții, fiindcă facultățile care sunt cele mai bune în domeniu au și locuri cu taxe. Implicarea politicului în educație cu atâta brutalitate sugerează,însă, intenția instituirii unui regim atuoritar.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG