Linkuri accesibilitate

Miza: debarcarea șefei DNA Laura Codruța Kövesi.

Coabitarea dintre președintele Klaus Iohannis, provenit din zona liberală a politicii românești și guvernul preponderent social-democrat este tot mai complicată.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:24 0:00
Link direct

Pe de o parte șeful statului a început să tragă de timp în privința promulgării actelor normative și să saboteze modificările făcute de parlament la legile justiției, prin trimiterea și retrimiterea lor la Curtea Constițituțională.

Pe de altă parte, majoritatea parlamentară îi restrânge tot mai mult atribuțiile președintelui, astfel încât în final să rămână doar cu cele prevăzute de Constituție.

Celelalte, specificate prin legi organice, le pierde treptat. Președintele a fost astfel eliminat din procedura organizării referendumului, a fost scos din numirea șefului Autorității de Reglementare în Comunicații, iar parțial i-a fost redus rolul de numire a procurorilor șefi, astfel încât poate refuza instalarea lor în funcție doar o singură dată.

În acest conflict dintre președinte și guvern sau majoritatea parlamentară, conflict care se prelungește în tot mai multe domenii, rolul de reglementare a rolurilor revine Curții Constituționale, care în România este formată din 9 judecători cu mandat de 9 ani care poate fi reînnoit: 3 sunt propuși de președinte, 3 de Camera Deputaților și 3 de Senat (Art 142 din Constituție).

Fiindcă cei 9 judecători nu provin din afara sferelor de influență politică, independența lor e mereu pusă la îndoială și, printr-o tradiție care nu onorează această instituție, adesea Curtea Constituțională a făcut favoruri puterii.

Joi, ministrul justiției Tudorel Toader a încercat să convingă Curtea că revocarea procurorului-șef anticorupție nu este o prerogativă a președintelui, după ce el a cerut revocarea șefei DNA, iar Klaus Iohannis a respins-o.

Potrivit legii, președintele îi numește pe procurorii-șefi propuși de ministrul justiției, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea nu prevede însă mecanismul revocării, care în mod normal ar trebui să fie simetric, deci președintele să decidă și demiterea la cererea ministrului de resort.

În fața Curții Constituționale, avocatul președintelui în această speță a fost Simina Tănăsescu, profesor la Facultatea de Drept din Bucureși la Catedra de drept public și consilier prezidențial din 2015.

Tănăsescu a explicat că decizia președintelui de a refuza revocarea Codruței Kövesi, deci de a respinge solicitarea ministrului justiției, poate fi atacată doar în contencios administrativ.

Juriștii pe care i-a consultat postul nostru de radio au părerei împărțite.

Curtea Constituțională a ținut o ședință publică miercuri în acest caz, dar a amânat pronunțarea pentru finele lunii mai. Cei 9 judecători sunt chemați să răspundă la întrebarea dacă președintele are sau nu drept de veto, în revocarea unui procuror șef.

Ministrul justiției Tudorel Toader a spus în fața Curții că în lipsa intervenției acesteia pentru eliminarea blocajului creat s-ar putea acredita ideea că „oricând președintele ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea drumului”.

Simina Tănăsescu a răspuns că refuzul președintelui de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție nu este un blocaj instituțional, ci reprezintă „exercitarea unei atribuții legale a șefului statului”. (Mai mult, reprezentanta președintelui le-a arătat judecătorilor o opinie separate făcută de ministrul Justiției pe vremea când era membru al Curții Constituționale, din care rezultă că Parlamentul poate reglementa cum dorește atribuțiile pe care le are președintele sau ministrul Justiției în numirea procurorilor șefi, de und ear rezulta că nu ar fi nevoie de arbitrajul CCR, ci de un proces în contencios administrativ)

Social-democrații își doresc cu ardoare de mai multă vreme debarcarea Codruței Kövesi, în semn de răzbunare față de ceea ce s-a întâmplat cu mulți dintre ei, dar și pentru slăbirea mecanismelor anticorupție și revenirea la o viață politică mai relaxată, așa cum era înainte de întărirea DNA.

Se relatează că liderul social-democraților Liviu Dragnea s-ar fi lăudat la partid că are de partea sa cel puțin 5 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale și că lucrurile vor merge în sensul dorit de PSD.

Între timp, parlamentarii PSD continuă modificarea legilor justiției, inclusiv în detrimentul statului de drept și pe drumul izolării politice a președintelui, prin golirea de atribuții a funcției acestuia.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG