Linkuri accesibilitate

România. E PSD cu adevărat strîns unit în jurului lui Liviu Dragnea?


Selfie cu liderul PSD Liviu Dragnea la mitingul împotriva „abuzurilor” din justiție organizat de coaliția PSD/ALDE la București în 9 iunie 2018.

Înalta Curte de Casație și Justiție: „Justiția se face în sala de judecată, nu în spațiul public.”

Începerea ședinței Comitetului Național programată de Partidul Social-Democrat la cererea lidrului său, Liviu Dragnea a fost amânată destul de mult. În schimb, apropiații lui lui Dragnea s-au strâns în biroul acestuia de la Camera Deputaților și au discutat îndelung. Întârzierea sugerează că găsirea unui numitor comun, după condamnarea în primă instanță a lui Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, nu e chiar la îndemână.

Totuși, majoritatea filialelor PSD au dat semnale de susținere a liderului actual. Rovana Plumb, fostă ministră a mediului aflată și ea sub ancheta procurorilor anticorupție într-un alt dosar dedicat lui Dragnea, a venit la chemarea acestuia cu lacrimi în ochi și a invocat prezumția de nevinovăție la care are dreptul șeful PSD până la decizia finală.

Mai mulți baroni ai partidului, oameni cu multă influență, au vorbit despre nevoia de unitate în acest moment sensibil.

Pentru a-și demonstra loialitatea față de liderul PSD, mulți fruntași social-democrați au emis judecăți de amatori în ce privește decizia de condamnare primită joi de Liviu Dragnea, punând sub semnul întrebării capacitatea și independența judecătorilor.

Chiar ministrul Justiției, Tudorel Toader a ținut să spună că judecătorii din completul care a judecat dosarul angajărilor fictive n-ar fi ținut cont de o decizie a Curții Constituționale legată de această speță. Toader a mai subliniat că mulți sunt condamnați în primă instanță și achitați ulterior sau invers.

Ministra sănătății Sorina Pintea crede că judecătorii ar fi pus în balanță „oameni, nu fapte”.

Premierul Viorica Dăncilă a insistat că ar fi o sentință „arbitrară”, iar ministra de Interne, Carmen Dan a vorbit despre o sentință „politizată”. Declarațiile au derapat, dincolo de limita în care ar trebui să se pronunțe un politician față de hotărârile Înaltei Curți, care nu sunt discutabile.

Această imixitiune a politicului în justiție, chiar dacă este doar verbală, arată o tendință de a pune presiune asupra judecătorilor. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat rapid față de valul de critici agresive precizând că afirmațiile reprezentanților clasei politice sunt de natură să afecteze independența și credibilitatea justiției.

Dragnea este încurajat de colegii săi de partid să nu-și dea demisia nici din fruntea PSD, nici din cea a Camerei Deputaților. Dar discuțiile fruntașilor social-democrați au alunecat și spre soluția de salvare a situației, ceea ce ar însemna o ordonanță de urgență prin care părți din Codurile Penal și de Procedură Penală să fie modificate și să intre în vigoare imediat în așa fel încât Liviu Dragnea și alții aflați în sitații dificile să fie scoși din mâinile justiției și eventual salvați pentru totdeauna.

Să consemnăm și reacția Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a dat publicități vineri un comunicat în care se spune între altele că justiția se face în sala de judecată, nu în spațiul public, și că membrii guvernului sau ai parlamentului nu au nicio cădere să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi sau nu menținută în apel și, de asemenea, nu au nicio competență să aprecieze dacă acea decizie a fost dată sub o influență a arbitrariului, așa cum s-au exprimat unele voci.

Redăm mai jos integral comunicatul ÎCCJ:

„Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii. Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. De aceea, membrii executivului sau legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară.

De aceea, a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii nu poate sluji în nici un fel la corecta informare a publicului şi este de natură a arunca îndoiala şi neîncrederea asupra actului de justiţie. Apreciem îndemnul la cumpătare, dar ne îndoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci când el este dublat de afirmaţii potrivit cărora este evident că hotărârile au fost politizate sau reprezintă un răspuns vindicativ la presiunea străzii. Cumpătarea, atunci când este vorba de hotărâri judecătoreşti, presupune cunoaşterea aprofundată a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivării hotărârii judecătoreşti în discuţie”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG