Un film al jurnaliştilor de investigaţie de la RISE Moldova, „Bani din caritate”, a dominat săptămâna aceasta agenda multor instituții de presă moldovene mai ales din cauza replicilor care au urmat din partea celor vizați. Subiectul este analizat în rubrica retrospectiva săptămânii, semnată astăzi de Diana Răileanu:
Filmul RISE Moldova prezintă două cazuri în care copii blonavi trimişi în Turcia din bani colectaţi de platforma Caritate.md nu ar fi fost operaţi, iar organizaţia ar comite încălcări financiare. Fondatorii platformei au respins acuzaţiile şi insistă că activitatea lor e una corectă şi că nu ar face echipă cu clinica din Turcia. Dincolo de reproşurile formulate de ambele tabere, ziarista Lilia Zaharia de la Asociaţia Presei Independente spune că una dintre concluziile care ar putea fi trase de pe urma acestui subiect e că orice gestionare a banilor trebuie făcută într-o manieră transparentă:
„De exemplu, s-au acumulat şase mii de euro, dintre care trei mii au fost pentru operaţia X, cinci % sau 500 de euro au fost comisioanele băncii şi ale operatorilor telefonici, atâtea mii de lei reprezintă onorariul celor care au ajutat la acumularea de fonduri pentru că ne dăm seama că persoanele respective aveau şi un salariu. În cazul în care aceste rapoarte financiare erau publicate periodic şi erau publicate pe fiecare linie de buget într-un mod transparent, nu cred că existau atât de mari nemulțumiri la capitolul gestionării banului, care nu era un ban al lor, erau bani donați din puţinul fiecărei persoane.”
O altă părere formulată de ziarista Lilia Zaharia e că pe viitor şi cei care donează ar trebui să fie mai insistenţi şi, de ce nu, să ceară detalii despre felul în care sunt cheltuiţi sursele financiare. Şi asta pentru că Republica Moldova este codaşă la capitolul „gestionarea banilor publici”. Cel mai recent raport al Transparency International despre percepţia Corupţiei în lume plasează Republica Moldova pe locul 122 din 180 de ţări analizate. Un scor deloc onorabil, constată directoarea executivă a Transparency international Moldova, Lilia Carasciuc:
„Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova pe parcursul ultimilor doi ani este în primul rând lipsa de atitudine promptă faţă de frauda bancară şi nu se au în vedere doar acele persoane care au comis frauda, dar şi cei care au facilitat sau nu au luat atitudine faţă de această fraudă. S-au întețit încercările guvernanților de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei prin diferite iniţiative legislative ce ţin de legalizarea banilor frauduloşi, eliberarea de răspundere pentru participarea la frauda bancară. Au fost procese judiciare de rezonanţă care au continuat cu uşile închise, s-a amplificat practica iniţierii dosarelor contra oponenţilor politici la nivel local, de aceea eu consider că la nivel înalt Republica Moldova dă înapoi, adică progrese nu vedem.”
Pe acelaşi loc cu Republica Moldova se plasează țări ca Azerbaidjan şi Kazahstan. Printre statele din cadrul Parteneriatului Estic, Moldova o depășește doar pe Ucraina, care a acumulat 30 de puncte.
