Primele sondaje publicate de BBC la miezul nopții dintre 8-9 iunie arată că Tories, Conservatorii șefei guvernului actual, Theresa May, ar fi obținut în alegerile parlamentare doar 314 locuri, cu 17 mai puțin decât inainte și cu 12 mai puțin pentru a obține majoritatea. Înainte de alegeri aveau 331, ceea ce înseamnă că au pierdut 17 scaune, in loc să câștige 70, cum prevedeau sondajele.
Laburiștii par însă că ar fi câștigat 34 de locuri, având acum 266, iar la rândul lor Liberal-Democrații câștigă 6 locuri in plus. Pentru a avea majoritatea, un partid trebuie să câștiga 326 de locuri. Conservatorii, Tories, au câștigat în 2015, 331 de locuri din 650, ceea ce le-a permis să guverneze singuri, sub David Cameron in primul an, fără a mai avea nevoie de o alianță cu Liberal-Democrații ca in guvernul precedent.
In practică, insă, majoritatea parlamentară este de 323 de locuri, nu de 326, întrucât partidul republican Sinn Fein din Irlanda de Nord nu participă la lucrările Parlamentului dacă își câștigă cota. Cu 314 locuri, însă, Conservatorii nu vor avea majoritatea și vor urma acum negocieri dificile, poziția Theresei May fiind foarte slăbită. Anunțând alegeri în aprilie, Theresa May părea că nu își asumă nici un risc. Cu 20 de procente peste laburiști, campania conservatorilor părea o simplă formalitate.
Theresa May s-a dovedit însă nulă la TV, refuzând dezbateri electorale, in vreme ce stângistul laburist Jeremy Corbyn a atras mulțimile, in special tinerii. Theresa May a făcut o campanie electorală care s-a dovedit un dezastru, propunând de pildă acea așa-numită dementia tax, vânzarea caselor bătrânilor pentru a le oferi ajutoare medicale sau un loc la azil. Pensionarii, baza votanților Tory, s-au revoltat, iar Theresa May a trebuit să se umilească dând înapoi.
A fost în realitate un vot despre Brexit, din nou despre ieșirea Marii Britanii din UE, după ce mulți din alegătorii care în referendumul de anul trecut votaseră în favoarea ieșirii din UE au descoperit între timp că au fost înșelați de politicienii conservatori și de presă și că în realitate nu există un plan precis de ieșire din UE.
Aproape 47 de milioane de alegători au fost chemați la urne să-i aleagă pe cei 650 de parlamentari de la Westminster.
Marea Britanie are 650 de circumscripții electorale. Birourile de vot, cu totul circa 40.000, au fost deschise de la 7 la 22 h., ora locală. Birourile de vot au fost instalate nu doar în școli și case parohiale, dar in unele cazuri chiar și in baruri, spălătorii, iar intr-un caz chiar intr-un autobuz.
Securitatea a fost extremă, mai ales in urma ultimelor atacuri, cu poliție și armată desfășurate vizibil peste tot.
Faptul că s-au înregistrat 46,9 milioane de alegători este un mare progres peste alegerile din 2015, când numărul înregistraților a fost de 46,4 milioane. Nu toți cei înregistrați se prezintă însă efectiv la vot. In 2015, participarea a fost de 66%.
In medie, un ales primește votul a 72.000 de alegători. Camera superioară a Parlmentului, Camera Lorzilor, e compusă din nealeși și in general aprobă toate legile propuse de Camera inferioară, cea a aleșilor.
Ambele principale partide, conservatorii Theresei May și laburiștii lui Jeremy Corbyn, oferă companiilor variante proaste. Tories vor o taxare indirectă, Laburiștii - taxare directă, la bază. Laburiștii vor impozite mai mari pe directorii generali, pe acei CEO care câștigă mai mult de 330,000 lire pe an. Laburiștii promit de asemenea fonduri care ar extinde serviciile sociale. Theresa May a făcut exact invers.
Planurile laburiștilor ar pune definitiv în pericol statutul Londrei ca mare centru financiar si de afaceri. La rândul lor, Tories ar putea cu greu să-și mențină promisiunea de a reduce imigrația sub 100.000 persoane pe an și să reducă cheltuielile pentru școli și serviciile sociale.
Teoretic, atentatele recente (Manchester 22 mai – Londra 3 iunie) ar fi trebuit să sporească șansele Theresei May, dar cum s-a văzut și in Franța, asemenea atentate în ultimul moment nu influențează alegătorii. Apoi, pe când era ministru de interne, între 2010-2016, Theresa May a operat mari tăieri în bugetul poliției. 20.000 de posturi de polițiști au fost suprimate in acea perioadă. Corbyn a criticat-o atunci în plin parlament și argumentele lui au fost ascultate de alegători.
Sistemul first-past-the-post, fără un al doilea tur de scrutin, care ii acordă scaunul direct celui care iese primul, indiferent cu cât de puțin, a favorizat de asemenea votul de protest. La fel, cvazi-dispariția partidului populist al lui Nigel Farage, UKIP, a modificat peisajul electoral. 3,8 milioane de alegători au votat UKIP in 2015 – partid acum pe cale de dispariție, mai ales după fuga rușinoasă a șefului, Nigel Farage, care și-a păstrat scaunul de parlamentar european, acea Europă pe care Marea Britanie trebuie acum să o părăsească.
Rezultatele finale sunt așteptate vineri după-amiază.
Regina nu se amestecă în politică, deși teoretic poate refuza numirea unui prim ministru. Ultima oară când s-s întâmplat asta a fost in 1834.
