Linkuri accesibilitate

„România rămâne oricum o prioritate pentru absolvenții din Republica Moldova”


Rezultatele admiterii în universităţile româneşti arată că mai mult de jumătate din locurile scoase la concurs au rămas vacante.


Ministerul de Externe de la București a publicat recent lista tinerilor moldoveni care au fost înscriși la studii universitare în România. Statut român a alocat 2800 de locuri pentru studii de licență, rezultatele arată însă că mai puțin de jumătate din ele au fost acoperite. Reprezentanții asociațiilor de studenți basarabeni spun că unele centre universitare nu au încheiat sesiunea suplimentară de admitere, prin urmare numărul celor înmatriculați la studii ar putea să mai crească, dar nu semnificativ.

La concursul de admitere din acest an, universitățile din România au exclus limita impusă anterior la alegerea specialităților și a instituțiilor de învățământ. Pe lângă acest avantaj, pe care l-au remarcat membri ai organizațiilor de studenți basarabeni de peste Prut, absolvenții moldoveni au putut să depună dosarul prin intermediul internetului, fără să se deplaseze la comisiile de înscriere.

Mulți tineri au apreciat admiterea digitalizată și mai ales verificarea rezultatelor. În pofida acestor inovații, comparativ cu anul trecut, când au fost oferite tot 2800 de locuri pentru absolvenții de licee, în anul curent au fost admiși cu 300 de persoane mai puțin, adică 1165 de studenți.

Vlad Gâra, reprezentantul studenților moldoveni din Constanța, spune că nu a scăzut popularitatea universităților din România, ci că există tot mai puțini tineri care merg să facă studii superioare:

Foarte multe familii când pleacă din Republica Moldova, pleacă cu tot cu copii și acolo urmează mai departe un program de studii. Mai e și chestia că la BAC nu se mai copiază, se dă pe bune.

„România rămâne oricum o prioritate pentru absolvenții din Republica Moldova. Mai mult, anul acesta am întâlnit un număr foarte mare de solicitări, să le prezentăm oferta educațională și la școlarizarea cu taxă, adică erau gata să achite și contractul. Într-adevăr, sunt și tineri mai puțini, e și problema cu migrația. Foarte multe familii când pleacă din Republica Moldova, pleacă cu tot cu copii și acolo urmează mai departe un program de studii. Mai e și chestia că la BAC nu se mai copiază, se dă pe bune.”

În ultimii ani, marile centre universitare, ca București, Cluj, Timișoara sau Iași, și-au redus oferta de locuri bugetare și fără taxă pentru studenții moldoveni. Tinerii își încearcă oricum norocul, spune Vlad Gâra, iar dacă nu sunt admiși la universități mari, merg în orașe mai mici, unde beneficiază în schimb de condiții mai bine în cămine și burse garantate.

Scăderea numărului de tineri care vor să meargă la studii în România mai este cauzată și de popularitatea și accesibilitatea universităților din străinătate.

Bianca Terguță a susținut Bacalaureatul în Chișinău și a fost admisă la o universitate din Olanda. Ea spune că actualmente tinerii care se ambiționează să facă studii de calitate au două opțiuni: aleg România sau alte state ale Uniunii Europene:

„Cred că jumătate din clasa mea, poate chiar mai multe de jumătate, aveau în plan să meargă în România, pentru că este și mai aproape, se duc într-o țară în care cunosc limba, unde și prețurile la chirie nu sunt atât de mari, în comparație cu Germania, Spania sau unde s-au mai pornit colegii mei. România este în continuare o țară mai accesibilă. Există foarte multe oportunități. Să ajungi la o universitate peste hotare, în general, este foarte ușor. Eu cred că trebuie să fii pur și simplu leneş sau și să nu vrei chestia asta, dacă ai luat un examen la engleză și ai note cât de cât acceptabile la Bacalaureat, nu ai cum să nu intri la universitate peste hotare.”

Plecați în România sau în alte țări, lipsa studenților este resimțită mai ales de universitățile din Chișinău unde au rămas vacante mai mult de o mie de locuri cu finanțare bugetară și peste patru mii cu taxă. Veaceslav Șaramet, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru românii de pretutindeni de la București, susține că îngrijorarea rectorilor moldoveni este îndreptățită sau migrația masivă accentuează și mai mult reducerea numărului de studenți:

„Nu sunt același număr de absolvenți cum erau acum cinci-zece ani. Cred că în 2010 erau 35 de mii de absolvenți, acum sunt 12 mii de absolvenți, e o diferență foarte mare și atunci e una când îți pleacă două mii și ceva de tineri din 35 de mii să învețe în România și e alta când pleacă din 12 mii, dar cifrele au fost constante când este vorba de tineri care pleacă la studii în România.”

Bianca Terguță și alți tineri de vârsta ei, plecați în România și în alte țări, sunt de părere că universitățile moldovenești ar putea să devină competitive doar dacă rezolvă problema mitei și a lipsei cadrelor didactice. Iar taxele mari de peste hotare sunt asumate de părinți cu tot mai multă tragere de inimă întrucât studiile de calitate oferă perspective mai sigure de angajare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG