Linkuri accesibilitate

Promotorii modificării sistemului electoral și Comisia de la Veneția (Igor Volnițchi/tribuna.md)


Opinii ale reprezentanţilor societăţii civile și protestul de duminica viitoare (Ziarul de Gardă).

Comentatorul Igor Volniţchi notează pe tribuna.mdpromotorii modificării sistemului electoral vor nimeri într-o situaţie delicată, dacă se adeverește că această reformă este considerată inoportună de Comisia de la Veneţia. Dacă renunţă la preconizata reformă, guvernarea practic se lipseşte singură pe sine de orice perspectivă de a mai rămânea la putere, afirmă Volniţchi. Dacă sistemul electoral va fi totuşi modificat în pofida avizului negativ al Comisiei de la Veneţia, atunci guvernarea poate să se confrunte cu serioase probleme atât în plan extern, cât şi intern, mai observă comentatorul. „Guvernarea trebuie să spere că informaţia apărută în presă nu se va adeveri şi că avizul Comisiei de la Veneţia va fi altul decât cel despre care s-a scris. În caz contrar, firul de care atârnă Sabia lui Damocles se va subţia şi mai mult, dacă nu chiar se va rupe”, concluzionează Igor Volniţchi.

Analistul politic Vlad Ţurcanu crede că PD va rămâne mai curând surd la avertismentele Comisie de la Veneţia şi că va insista să adopte modificarea sistemului electoral. Comentatorul anticipează două consecinţe. Prima ar fi deteriorarea relaţiei Republicii Moldova cu UE. „Europenii ne vorbesc simplu şi deschis că nu ar fi bine, iar guvernarea spune că se va mai gândi, dar în fapt caută contraargumente sau mai curând subterfugii prin care să iasă şi bine la capitolul imagine, dar şi să rămână pe poziţii votând schimbarea”, a afirmat Vlad Ţurcanu în cadrul unei emisiuni la Radio Chişinău. Cea de-a doua consecinţă anticipată de el este „radicalizarea şi întețirea protestelor fie acum, că sunt programate pe 11 iunie primele proteste, dar să ne aşteptăm că vor fi şi la toamnă”, a spus Vlad Ţurcanu.

Despre protestul împotriva modificării sistemului electoral anunţat pentru duminică, 11 iunie, Ziarul de Gardă publică opinii ale reprezentanţilor societăţii civile care se numără printre organizatorii manifestației. Ion Manole de la Asociaţia Promo-Lex spune că nu contează câtă lume vine la protest – 100 de oameni sau 100.000. „Contează însăși faptul că există în societate cetățeni care cer reprezentanților statului să nu se grăbească atunci când iau o decizie și să se respecte procedurile, să nu schimbe regulile în timpul jocului, …”, a spus, între altele, Ion Manole. „Dacă nu ne vom opune, ei pur și simplu, vor ignora inclusiv opinia Comisiei de la Veneția. Dacă ei adoptă modificarea sistemului, putem să spunem „la revedere” pentru o perioadă lungă de timp schimbărilor pozitive din stat, inclusiv la nivelul democrației, reformei justiției și luptei împotriva corupției”, afirmă, între altele, Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice. Lilia carasciuc de la Transparency International Moldova a notat, între altele, că „este important ca oamenii să vină la protest ca să nu li se ia și ultimul drept, dreptul la vot…”.

Ana Gabor semnează în Timpul un editorial în care explică de ce nu va merge la protestul de duminică din scuarul Parlamentului. Unul din motive ar fi că la această manifestație inițiată de societatea civilă s-au alăturat politicieni, între care Renato Usatîi, Maia Sandu şi Andrei Năstase. „Pentru mine, orice „apropiere” a unor lideri politici care se declară pro-europeni de unii care stau mai mult la Moscova, este inadmisibilă”. Un alt motiv invocat de autoare este că „protestele descoperă diferiți anonimi care se erijează în lideri ai maselor”. Ea mai spune că nu înţelege cum văd organizatorii schimbare şi anticipează că revendicările şi nemulţumirile vor fi foarte vagi. Pe final, Ana Gabor se arată nemulţumită că unioniştii au fost de fiecare dată marginalizați atunci când au vrut să participe la asemenea proteste.

„Chișinăul şi-a arătat în premieră demnitatea în faţa Moscovei”, observă jurnalistul Pavel Păduraru de la Timpul. „Indiferent de motivele reale și deocamdată ascunse ale expulzării recente a celor cinci diplomați ruși de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și ale declarării acestora în calitate de „persona non grata” în țara noastră, prin această acțiune, Chișinăul a dat dovadă pentru prima dată de demnitate civică și politică în raport cu Kremlinul”, notează Păduraru. După părerea sa, e o decizie periculoasă, care nu va aduce vreun beneficiu, dar care, totuși, merită doar admirație. „De bine de rău, în sfârșit, s-au ridicat și ai noștri din genunchi”, mai notează Pavel Păduraru.

Scriitorul Mircea V Ciobanu semnează în Jurnal de Chișinău un editorial despre „eternele” alegeri anticipate. Autorul nu exclude că actuala guvernare ar putea să „forțeze nota”, fie şi folosind pretextul schimbării regulilor din Codul Electoral. „Asta ar însemna să ia scaunul de sub ideea de referendum a socialiştilor şi a anticipatelor, solicitate de opoziţia proeuropeană. Să aducă – chipurile – pe tavă dorinţele electoratului: un sistem cel puţin mixt dacă nu uninominal şi alegeri anticipate. Fie şi exploatând reciproc avantajele cu socialiştii”, notează autorul. Ideea anticipatelor nu e bună sau rea în sine, spune Ciobanu, doar că, continuă el, depinde dacă ele sunt declanșate de nemulțumirea maselor sau de dorinţa puterii de a crea electoratului iluzia că o face de dragul lui.

„Visul lui Filat devine realitate pe timpul Guvernului Filip”, titrează mold-street.com într-un articol despre reforma executivului. Urmare a reformei, primul ministru va putea modifica printr-o procedură simplificată structura Guvernului. Va fi creat un Corp de Control al premierului, o idee mai veche, promovată acum cinci ani de fostul premier Vlad Filat, dar care a fost blocată în Parlament de PL. Liberalii cereau atunci ca această structură să fie subordonată guvernului şi nu primului ministru. Această structură va verifica în ce măsură ministerele, Cancelaria de Stat şi alte instituţii subordonate guvernului îşi realizează competenţele. Nu e limpede deocamdată cât va costa crearea Corpului de Control.

Dan Caranfil scrie pe moldnova.euautoritățile moldovenești solicită de la Facebook informații privind utilizatorii rețelei în cadrul unor dosare penale. „Din iulie 2014 până în prezent autoritățile moldovenești au făcut 17 solicitări către rețeaua socială pentru a primi informații despre identitatea utilizatorilor, durata conversațiilor, elemente de conținut din conturi sau jurnale cu adrese IP”. În cele mai multe cazuri Facebook nu răspunde solicitărilor, dar există și cazuri în care „cel puțin unele informații sunt oferite”, mai scrie jurnalistul. Aflăm din articol că MAI, de exemplu, a trimis patru solicitări în anul 2017 către rețeaua socială pentru a bloca grupurile care promovau suicidul și pentru identifica persoanele care administrau aceste grupuri. Procuratura a trimis o singură solicitare de informații pentru a investiga o infracțiune de furt. CNA şi SIS nu au solicitat informaţii de le Facebook.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG