Linkuri accesibilitate

Anul electoral 2018 în estul Europei (Valentin Naumescu/contributors.ro)


Degradarea votului la români, a percepției asupra importanței și a calității lui (Doru Radoslav/republica.ro).

Anul electoral 2017 a fost considerat periculos prin posibilele rezultatele ale alegerilor din mai multe state europene. Nu a ieșit chiar așa se rău, constată Valentin Naumescu într-o analiză publicată pe contributors.ro. În schimb, 2018 se anunță la fel de nesigur. Vor fi alegeri în Italia și în Ungaria în această primăvară, cu risc de coaliții greu de alcătuit sau care să scoată în față formațiuni politice de tip iliberal și populist. În Estul european din afara Uniunii Europene, „forțele liberale și pro-occidentale ar putea suferi înfrângeri chiar mai dure și cu consecințe geopolitice și strategice importante pentru regiunea noastră, în: Rusia (nimic surprinzător), Armenia, Georgia, Azerbaijan și, sper să mă înșel, în Republica Moldova”. Referitor la Republica Moldova, Valentin Naumescu ar mai fi totuși unele speranțe. Sondajele indică un procent de peste 60% dintre moldoveni convinși să țara merge într-o direcție greșită. E greu de spus, așadar, voturile vor merge către socialiștii lui Dodon, ca reacție la guvernarea de acum, sau dacă vor credita mai degrabă direcția pro-Vest, inclusiv opoziția.

Revista presei bucureștene cu Tania Radu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:49 0:00
Link direct

Într-o analiză semnată pe site-ul republica.ro, Doru Radoslav se ocupă de degradarea votului la români, a percepției asupra importanței votului și a calității votului, din punctul de vedere al convingerilor clare ale alegătorului. Acum, sociologii vorbesc despre „votul negativ, votul captiv, votul cumpărat, votul ca nevot, votul util, votul pierdut, la care am mai putea adăuga (...) durata lungă a democrației, votul alcoolizat sau cataleptic” ș.a.m.d. De fapt, în 27 de ani, s-a petrecut „un intens și pervers proces de degradare a culturii votului de către o componentă a societății noastre ce formează acum o Românie penală, care a omorât sistematic votul românilor”. Mai e și teoria fatalistă a inutilității votului, pe ideea că „toți sunt la fel”. Una peste alta, Doru Radoslav crede că se discută prea mult despre vot în loc să se voteze. Românii să facă ceea ce ce de făcut: durează maximum 15 minute. Actualii guvernanți au tot interesul să se vorbească mult și degeaba. Scopul lor este „să transforme Parlamentul, prin înființarea unor comisii speciale în adevărate instanțe judecătorești, asemenea tribunalelor revoluționare sangvinare din Revoluția franceză de la 1789 și asemenea tribunalelor bolșevice care judecau sumar și executau rapid adversarii politici”.

O cercetare a Expert Forum este rezumată pentru România liberă de Romulus Georgescu. Documentul se referă la modul în care guvernele s-au folosit Fondul de Rezervă și Fondul de Intervenții, ambele destinate să acopere situații excepționale, de pildă calamități naturale. Or, în perioada 2004-2017 partidele aflate la putere și-au luat partea leului de acolo. În 2008, guvernul Tăriceanu a dispus suplimentarea masivă a Fondului de rezervă. „PDL obținea 12% din fonduri în 2008 (PDL a fost exclus din Guvernul Tăriceanu în 2007, n.r.) și ajungea la 50% în 2009, cu Emil Boc premier”, precizează jurnalistul. În 2012, când Victor Ponta devine premier, se inversează clasamentul. PSD primește jumătate din fonduri, PNL (aliatul PSD la guvernare) primește în jur de 25%, iar PDL în jur de 17%. În 2014, an în care liberalii au părăsit USL, Ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea, a alocat 60% din fonduri către PSD”.

[Nota redacției: Înainte de a încheia, să spunem că în Revista presei românești de ieri, un articol din Adevărul referitor la necesitatea unei reforme în Ministerul Afacerilor Externe din România a fost pus pe seama lui Cristian Unteanu. Rectificăm astăzi: a fost scris de Iulian Chifu.]

XS
SM
MD
LG