Linkuri accesibilitate

„Nu schimbarea lui Kövesi ar fi problema, ci faptul că în locul ei va fi instalată o marionetă” (Andreea Pora / 22)


Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:39 0:00
Link direct

Mihai Popșoi, analist raportor la Fundația Jamestown din Washington, scrie pe blogurile Adevărul despre cum încearcă guvernul de la Chișinău să refacă în ochii delegației NATO impresia că țara se menține pe axa occidentală. Investiția pentru înzestrarea armatei a scăzut considerabil tocmai în timpul guvernărilor pro-europene, adică din 2009 încoace. Primul argument de care se folosește acum guvernul este că a numit un ministru al apărării pro-occidental. Apoi, că „a aprobat Strategia Naţională de Apărare şi planul de acţiune pentru perioada 2017-2021”. Dar documentul, elaborat pe timpul preşedintelui Nicolae Timofti, e de fapt „în aer” după ce Igor Dodon l-a retras din procesul de examinare. Ar mai fi angajamentul că se va achiziționa armament american. Vor trebui găsiți donatori din partea partenerilor internaţionali. Altminteri, bugetul abia acoperă cheltuielile de întreținere a actualului arsenal al armatei. Mai pot conta ca dovezi de loialitate față de NATO expulzarea a cinci diplomați ruși, Dmitri Rogozin declarat în august persona non grata, sau faptul că majoritatea controlată de Partidul Democrat a interzis ştirile şi emisiunile politice din Rusia şi câteva state membre ale Uniunii Europene care nu au semnat Convenţia privind Televiziunea Transfrontalieră. Ca bonus, aceeași majoritate „se gândeşte să emită Rusiei un cont de plată pentru ocuparea teritoriului moldovenesc timp de 25 de ani”. Toate însă, arată Mihai Popșoi, sunt gesturi care nu par să incomodeze deloc Rusia. Cel puțin nu în ce privește canalele de propagandă. Mediul online, și nu numai, va putea propaga oricum mesajul pro-rus. Singurul lucru care ar fi fost de făcut – livrarea de informaţii autentice despre NATO – nu se face. Un sondaj comandat de Centrul NATO în Moldova arată că numai 27% dintre respondenți știu ce este Alianța Nors-Atlantică.

Presa de la București remarcă aprinderea subită a campaniei împotriva Direcției Naționale Anticorupție, mai precis a procurorului-șef, Laura Codruța Kovesi. Florin Negruțiu, de la republica.ro, crede că unul din scopurile acestui asalt este „schimbarea atitudinii populației față de DNA: consolidarea publicului care crede în existența statului paralel, pe de o parte, și demobilizarea publicului care susține DNA, pe de altă parte. Acest public, care ar ieși să protesteze pentru apărarea DNA, trebuie convins că ceva este acolo, că toate se trag de la Kovesi”.

Din nou președintele Klaus Iohannis are parte de critici pentru lipsa de fermitate în chestiuni de corupție. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, se plânge într-un interviu acordat la ziare.com că nici președintele, nici premierul de atunci, Dacian Cioloș, nu au sprijinit inițiativa sa legislativă care ar fi depolitizat învățământul universitar.

În revista 22, Andreea Pora anunță că decapitarea conducerii DNA a intrat pe ultima turnantă. Pretextul a fost oferit de eșecul dosarului Microoft, în care foști miniștri au fost scoși din cauză pentru că erau urmăriți penal când fapta li se prescrisese deja. „Nu schimbarea lui Kövesi ar fi problema, ci faptul că în locul ei va fi instalată o marionetă a PSD, după care DNA va fi pus pe butuci. Înlăturarea lui Kövesi va fi doar primul pas”, scrie Pora. Ea reamintește că ministrul de justiție poate propune schimbarea din funcție, dar avizul vine de la președintele țării. Și nu e clar dacă Klaus Iohannis „își va pune sau nu pielea la bătaie” pentru șefa DNA. Acesta „este însă singurul test pe care îl va da Iohannis în timpul mandatului său. Cel decisiv. Dacă nu îl trece, pierde tot”.

XS
SM
MD
LG