Linkuri accesibilitate

„Lui Putin îi e frică de un simplu cetățean, fără putere politică, fără armată, fără poliție...” (Andrei Cornea / Dilema Veche)


Ziare româneşti

Revista presei românești

În cel mai recent număr al săptămânalului Dilema Veche, Andrei Cornea scrie că lui Vladimir Putin pare să-i fie frică de Alexandr Navalnîi, de vreme ce i-a blocat candidatura la alegerile prezidențiale. Ce-l poate speria pe puternicul autocrat la un posibil contracandidat a cărui popularitate nu depășește 10-15%? „Lui Putin îi e frică de un simplu cetățean, fără putere politică, fără armată, fără poliție, fără spioni, fără bani, fără șanse electorale rezonabile, pe care îl arestează după bunul plac și îl declară vinovat de exercitarea unui drept recunoscut pretutindeni în lume (chiar și în Rusia) – acela de a organiza demonstrații pașnice – numai pentru a-l exclude de la niște alegeri pe care omul n-are șanse să le câștige”. Singura explicație poate fi, eventual, arată analistul, că nu de Navalnîi se teme Vladimir Putin „ci de ceea ce pare să plutească împrejurul lui (...) și al câtorva mii sau zeci de mii de adepți ai lui”. Nimic material în fond, cel mult un fel de „halou”, o „nălucă” numită convențional „libertate“.

Nici la celălalt pol al puterii globale lucrurile nu stau foarte bine. Valentin Naumescu se ocupă pe contributors.ro de „războiul” declarațiilor schimbate de președintele american Donald Trump cu liderul nord-coreean Kim Yong Un. E binecunoscut răspunsul lui Trump la amenințarea cu butonul nuclear avansată de Kim: butonul meu e mai mare și mai puternic. A stârnit ilaritate, nu și pentru analistul român, căruia i se pare că postările lui Trump știrbesc prestigiul celei mai mari puteri a lumii și, implicit, îl proclamă „învingător” pe liderul nord-coreean care s-a văzut dintr-odată chemat la dialog. „Coreea de Nord nu va renunţa la armele nucleare de care dispune (...) Nu e de mirare că celelalte Mari Puteri ale lumii, Uniunea Europeană, China şi Rusia sunt tot mai tăcute asupra subiectului Coreea de Nord(...) Întreaga situaţie devine înfricoşătoare. Nu eram obişnuiţi să vedem America fără soluţii, respectiv un preşedinte american umilit şi autoumilindu-se. Ceva nu e în regulă. Plasa de siguranţă a lumii actuale pare ruptă. Garanţiile americane pentru aliaţii din Asia se topesc în confuzia unor tweet-uri de care nu ştii dacă să râzi sau să plângi”. În opinia lui Naumescu, faptul că Coreea de Sud negociază cu nord-coreenii și îi invită la Jocurile Olimpice e un simptom de panică, nu cumva să se trezească cu vreo rachetă din Nord taman în toiul festivităților de deschidere.

Mai multe articole în care subiectul este lupta pentru putere din interiorul Partidului Social-Democrat par de acord că înlocuirea lui Liviu Dragnea cu premierul Mihai Tudose, posibilă deși nu sigură, n-ar fi decât o simplă înlocuire. „Cu ce suntem câştigaţi (...)? Care e partida reformistă din PSD (...)? Nu cumva (...) singurul lucru care se dezvoltă e doar indisciplina unor baroni locali, greu de controlat chiar în timpuri bune, care au o agendă legislativă cît se poate de periculoasă pentru buna guvernare, care include toate pericolele de acum, dar cu plus?” Considerațiile sunt semnate de Alina Mungiu-Pippidi la sfârșitul unui text apărut pe site-ul romaniacurată și preluat de Adevărul.

Cam la fel gândește și Teodor Tiță, de la Dilema Veche: „Sigur că dl Dragnea va pleca sau va fi plecat din fruntea partidului la un moment dat. Însă locul său va fi luat de altcineva care va face probabil aceleași greșeli sau unele mai grave. (Va fi) O persoană, nu un colectiv”.

Numai Ioana Ene-Dogioiu (ziare.com) raționează sarcastic: ar fi totuși de preferat deznodământul cu conducerea colectivă, adică un grup de „baroni” locali, pentru că ar însemna „canibalizarea” actualului partid aflat la putere.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG