Analiza profesorului Radu Carp, apărută pe blogurile Adevărul, îndeamnă la o reconsiderare în ansamblu și nu doar în cheie politică a apropiatei vizite a Patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe a Rusiei. În opinia lui, vizita are mai ales o semnificație simbolică: „Dialogul între cele două Biserici Ortodoxe, rusă şi română, nu a putut avea loc multă vreme pe marginea unor probleme de jurisdicţie canonică, dar poate avea loc pe un teren comun, cel al comemorării martirilor perioadei comuniste”. O temă pe care puterea de la București n-a prea luat-o niciodată în serios. Însă, precizează analistul, „A crede că vizita Patriarhului Kirill la Bucureşti va rezolva disputa canonică de pe teritoriul Republicii Moldova este o utopie”. Referitor la situația Patriarhiei Basarabiei, analistul citează viziunile divergente avansate deja. Vlad Cubreacov, „fostul avocat al Mitropoliei Basarabiei la CEDO şi bun cunoscător al problemei religioase din Republica Moldova” e de părere că Eparhia de Dubăsari şi Tiraspol ar trebui decuplată de la Mitropolia Chişinăului şi Moldovei, iar aceasta din urmă să fie subordonată direct Patriarhiei Moscovei. „BOR ar urma să renunţe în acest caz la Eparhia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. S-ar ajunge astfel la o graniţă canonică între BOR şi BORu pe Nistru, la fel cum exista înainte de Pactul Ribbentropp-Molotov”. Teologul Radu Preda are altă părere: „Biserica Ortodoxă din Basarabia trebuie să-şi obţină cel puţin autonomia, dacă nu şi autocefalia, în condiţiile în care nu putem avea două jurisdicţii în acelaşi teritoriu. (...) Asistăm la un caz aproape unic în modernitate, când un conflict de jurisdicţie statală (normele cărui stat ar trebui să se aplice în Republica Moldova?) se dezvoltă în paralel cu un conflict de jurisdicţie canonică” - este concluzia analistului publicat de Adevărul.
Pe platforma contributors.ro, Dorin Popescu se ocupă de greșelile Ucrainei în relația cu Uniunea Europeană. În speță, de consecințele antrenate de noua Lege a educației, care restrânge drastic dreptul minorităților de a studia în limba maternă. Rezoluția tocmai adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă „reevaluarea conținuturilor” la acest punct; regretă că nu au existat consultări prealabile cu reprezentanții minorităților și că nu s-a solicitat până la adoptarea Legii un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Dorin Popescu găsește că, în contextul actual, „cu război deschis în Donbas și consolidarea pierderii Crimeei în sud, izolarea politică a Kievului poate fi fatală” nu doar țării, ci și regiunii, în termeni de securitate.
Pe scena politică de la București, comentatorii de presă vorbesc despre înfrângerea suferită de liderul social-democrat Liviu Dragnea în fața premierului Mihai Tudose. La dorința acestuia din urmă, trei miniștri (dintre care unul considerat pârghia esențială a lui Dragnea în partid) și-au dat demisia în lunga ședință de ieri seară. De altfel, scrie Alex Livadaru pe site-ul republica.ro, „PSD a mers, din decembrie 2016, de când a câștigat alegerile parlamentare, pe un drum finit, cu o fundătură în capăt. O cale care nu ducea nicăieri”. Azi noapte, „membrii CEx, în frunte cu Liviu Dragnea, au făcut singura mișcare care se poate face (...): pașii înapoi pe drumul invers, în căutarea unei soluții laterale, care să-i scoată la lumină”.
