Linkuri accesibilitate

În ciuda slăbiciunilor sale, România va deveni centrul de greutate geopolitică al spațiului de securitate din sud-estul NATO (Valentin Naumescu/Contributors)


Revista presei românești.

„România ar trebui să privească evoluțiile din Europa printr-o lupă nouă, a unei lumi în prefaceri profunde, în care vechile certitudini pur și simplu se evaporează”, scrie Alexandru Lăzescu în revista 22. E vorba de lume „în prefaceri profunde, în care vechile certitudini pur și simplu se evaporează”. În Balcani, Moscova a orchestrat o încercare de asasinat a premierului din Muntenegru pentru a împiedica integrarea țării în NATO. E evidentă „consolidarea militară a Rusiei în Marea Neagră”, ca și „decuplarea accelerată a Turciei de spațiul occidental, inclusiv de NATO. La fel, apropierea tot mai pronunțată a Ungariei de Rusia”, „sau acaparea de către Moscova a unor cercuri politice și structuri economice importante în Bulgaria”. Alexandru Lăzescu observă însă că „pentru marea majoritate a politicienilor și mass-media din România lucrurile par înghețate într-o fotografie euro-atlantică și europeană care a devenit între timp una tot mai difuză”.

În același săptămânal, Octavian Manea scrie în marginea unei analize a profesorului Mark Galeotti, realizată pentru un grupul de analiză in București. Galeotti atrage atenția asupra altor modalități la îndemâna Rusiei ca să submineze Vestul, dincolo de temutul exercitiu Aapad 2017: se folosește de vulnerabilitățile Occicentului: clivajele societale, faliile regionale, deficitul de legitimitate al partidelor tradiționale, ascensiunea mișcărilor nativiste, intolerante, care zguduie establishmentul, reculul democratic în statele până nu demult marile beneficiare ale extinderii euroatlantice. Una din oportunitățile de infiltrare rezidă în schimbările de poziție din cadrul grupului „Vișegrad V4 (până de curând plutonul model al integrării)”. „Guvernul Orbán are deseori atitudini și poziții proruse (critică sancțiunile impuse de UE), iar în ultimii ani a adoptat practici mai degrabă „putiniste“ de hărțuire și intimidare a societății civile critice”. În Slovacia, orientarea spre Rusia are sprijinul a circa 12% din populație Aici există un electorat care tinde să voteze cu social-democrații, partidele naționaliste sau extrema dreaptă. În Cehia Președintele Milos Zeman e considerat cel mai pro-rus lider european, iar țara este cea mai eurosceptică din grupul V4. Expertul britanic pomenit de Octavian Manea face câteva sugestii României despre cum să se apere împotriva acestor riscuri de infiltrare: „prin consolidarea apărării împotriva manipulărilor interne, urmărirea banilor rusești care merg spre investiții și poate cel mai important aspect (prin) lupta împotriva corupției care rămâne un multiplicator de putere al oricărei interferențe străine“.

Analiza lui Valentin Naumescu de pe site-ul Contributors se ocupă de atitudinea Turciei sub Regep Erdogan. Turcia își subliniază tot mai mult distanțarea de Occident, de Statele Unite și de NATO. De pildă, prin achiziția de armament rusesc. E vorba de „sisteme militare rusești sofisticate pe teritoriul NATO (dotate cu instalații radar și de comunicare performante, conectate discret mai probabil cu cartierul general de la Moscova decât cu Pentagonul)”. Cum Turcia are a doua armată ca mărime din Alianță, Naumescu spune că, în ciuda slăbiciunilor sale, România va deveni centrul de greutate geopolitică al spațiului de securitate din sud-estul NATO. „Construcția unor baze militare credibile ale aliaților pe teritoriul României (care să cuprindă probabil, în deceniul viitor, o flotă și un port militar la Marea Neagră precum și extinderea aeroporturilor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia-Turzii) ar reprezenta o minimă garanție a securizării efective a întregii regiuni (...) Dacă acest lucru nu se va face, Europa de Sud-Est va rămâne o regiune nesigură, așa cum a fost în întrega ei istorie”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG