Linkuri accesibilitate

În Republica Moldova azi se vorbește mai prost românește decât în anii nouăzeci (Răzvan Voncu/Adevărul)


Revista presei de la București.

Cam tot ce a inițiat România în anii nouăzeci legat de Republica Moldova este greșit, susține Răzvan Voncu în „Adevărul”. Aici se referă la Ziua limbii române, care le-ar fi permis tuturor să ignore adevărata problemă a limbii române sub acoperirea unor ceremonii de carton organizate an de an pe 31 august. Bloggerul reamintește că, în ciuda discursurilor, limba română nu figurează oficial, dincolo de Prut, în niciun text de lege. Constituția Moldovei consemnează ca limbă oficială limba moldovenească. Un sâmbure de îndoială trebuie să li se fi strecurat în inimă cetățenilor de dincolo de Prut, iar restul au făcut televiziunile rusești care domină piața media. Dacă în România se vorbește românește tot mai jalnic, e din cauza dezinteresului celor care guvernează. În schimb, în Republica Moldova azi se vorbește mai prost românește decât în anii nouăzeci: „Jargoanele profesionale (al şoferilor şi mecanicilor auto, al electroniştilor) sunt (...) pline de termeni ruseşti incomprehensibili, pentru că nu s-a făcut nici un efort ca şcolile tehnice şi manualele de profil să se întoarcă, aşa cum era firesc, la limba română. Dar şi omul obişnuit, de la Chişinău, vorbeşte prost româneşte şi, din păcate, din motive care s-ar cuveni analizate. Confruntat cu nivelul său de vorbire precar, reflexul nu este să se corecteze, ci să treacă... la limba rusă”. Situația e întreținută deliberat. Limba, scrie Răzvan Voncu, este „însuşi pilonul identităţii unei persoane. Nu cetăţenia, nu religia. (...) Vorbind o non-limbă, nu trebuie să ne mire că rezultatul este o Republică Moldova care arată ca un non-stat...”.

În „România liberă”, Răzvan Chiruță afirmă că „a început una dintre cele mai dificile toamne din istoria postdecembristă a României, o toamnă în care vom afla dacă țara își păstrează firava direcție spre modernizare pe care a reușit să intre la un moment dat sau se va întoarce din nou, pentru cine știe cât timp, la filosofia politică-penală a anilor ’90–începutul anilor 2000”. Partidul, Social-Democrat și Alianța Liberaților și Democraților (ALDE) au renunțat astă iarnă la ordonanța 13 pe fondul masivelor manifestații de protest. În noua sesiune parlamentară au intrat însă hotărâți să nu mai dea înapoi orice ar fi. „Nu mai țin cont de stradă pentru că sunt mai mari presiunile din interiorul partidelor lor, de la colegii speriați de dosare penale sau flămânzi după contracte cu bani publici”. Forțează și în alte feluri. Reaprind disputa Roșia Montană sub motiv că guvernul nu vrea să plătească enormele despăgubiri cerute în instanță de Gabriel Resources, titulara societatea exploatării miniere stopate.

Silviu Sergiu, de la „România liberă”, susține că Direcția Națională Anticorupție ar trebui să redeschidă ea în forță acest dosar, contracarând astfel o mârșăvie.

Dar cea mai perfidă minge aruncată în teren de coaliția de guvernare este anunțatul referendumului de modificare în Constituție a articolului care definește familia tradițională – se dorește ca definiție uniunea dintre un bărbat și o femeie. Dan Tapalagă, de la Hotnews, îl consideră furtuna perfectă care trebuie să acopere grozăviile cu legile Justiției și cu eventuala neutralizare a DNA. Jurnalistul crede că Liviu Dragnea, liderul social-democraților, i-ar fi lansat astfel președintelui Klaus Iohannis o invitație la negociere: îl ajută să scape de pușcărie, renunță și PSD-ul la dezastruosul referendum. Dan Tapalagă vede o singură soluție: alt referendum, declanșat însă de președinte, și anume legat de Legile justiției.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG