Linkuri accesibilitate

Guvernului de la Chișinău a decis să nu mai susțină separatismul transnistrean (I. Chifu / Evenimentul zilei)


Ce-și propune România în contextul Brexit? (V.Naumescu / contributors.ro)

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
Link direct

Decizia guvernului Republicii Moldova de a nu mai susține separatismul e salutată azi în comentariul lui Iulian Chifu din Evenimentul zilei. Este vorba despre renunțarea la contractul de import de energie electrică din Transnistria și încheierea unui contract cu o companie din Ucraina. Chifu mai adaugă și alt gest care ar completa noua atitudine a autorităților de la Chișinău: înființarea posturilor vamale comune la granița cu Ucraina, și anume pe zona separatistă. În acest fel, „Republica Moldova a ajuns să-și controleze frontiera de stat în premieră după 1991”.

O analiză semnată Remus Munteanu și publicată pe blogurile Adevărul avertizează că Federația Rusă s-ar putea confrunta în curând cu efectele nedorite ale politicii sale de susținere a regimului Bashar al Assad în Siria. Ar fi reversul medaliei. Recentele atentate de la Sankt Petersburg nu sunt complet elucidate, arată analistul. Presa din Rusia balansează între teoria (oficioasă măcar) că atentatele urmăresc subminarea Rusiei, inclusiv retragerea statutului de gazdă a Cupei Mondiale de fotbal din 2018, și opinia că Kremlinul s-ar folosi de aceste atacuri teroriste „în scopul de a distrage atenţia opiniei publice de la probleme interne mult mai importante, precum protestele recente ce au avut loc în 80 de oraşe ale ţării”. Autorul articolului consideră că „problema Rusiei este că (...) a exportat terorişti pe frontul sirian care s-au alăturat miliţiilor jihadiste în lupta pentru înlăturarea regimului condus de Bashar al Assad”. Când gruparea teroristă Stat Islamic va fi înfrântă (și Remus Munteanu crede că va fi), cel puțin 2000 din cei 5-7000 de luptători ruși pe frontul sirian, de care vorbea anul trecut Vladimir Putin, s-ar întoarce acasă. Unii pot crea „grupări sau francize teroriste, ceea ce va creşte gradul de insecuritate într-o ţară în care nemulţumirea este prezentă la nivelurile întregii societăţi, iar fenomenul corupţiei slăbeşte treptat încrederea în leadershipul politic”. Am citat și adăugăm încă o observație: „Rusa este a doua limbă vorbită în cadrul ISIS”.

Valentin Naumescu se ocupă din nou pe contributors.ro de consecințele, pentru britanici, dar și pentru ceilalți europeni, ale Brexit-ului. Un segment important al analizei se referă la ce-și propune România în noul context. Dorește o factură mare de plătit din partea Marii Britanii, cum vrea nucleul dur franco-german? Vrea „păstrarea statutului special al foştilor cetăţeni intracomunitari, ca Polonia? Or poate pedepsirea politică şi economică a britanicilor pentru ieşirea din Uniune, pentru a descuraja aventuri similare ale altor state, în viitor?” Un alt posibil răspuns ar fi că România e dispusă să fie conciliantă, să „susțină un compromis rezonabil cu Londra, la un preţ scăzut, cu păstrarea accesului lor la Piaţa Comună”, adică un fel de „Brexit de succes”. Deocamdată, în opinia lui Naumescu, lucrurile stau astfel: a șasea țară ca mărime din Uniunea Europeană nu poate rata „oportunitatea istorică de a juca un rol politic vizibil și de a-și defini cu claritate un anumit profil european”. Dintr-o asemenea perspectivă, tema românilor aflați în Marea Britanie n-ar fi una serioasă. Majoritatea o duc și o vor duce în continuare mai bine decât în România, dacă muncesc, iar dacă nu mai e bine, pot reveni acasă, unde sunt multe de făcut. „Să oprim odată aria ipocriziei și corul ipocriților de stânga și de dreapta”, înseamnă analistul de la contributors.ro.

XS
SM
MD
LG