Linkuri accesibilitate

Viitorul procurorului șef anticorupție Laura Codruța Kövesi la conducerea DNA (Ioana Ene-Dogioiu/ziare com; Andreea Pora/22)


Revista presei românești.

Revista presei românești
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:19 0:00
Link direct

Viitorul procurorului șef anticorupție Laura Codruța Kövesi la conducerea DNA nu mai pare azi atât de sigur, din perspectiva analiștilor politici. Mai mulți încep să vadă că, în spatele declarațiilor liniștitoare ale liderului social-democrat Liviu Dragnea – vom respecta decizia președintelui Klaus Iohannis, nu vom declanșa procedura de suspendare în caz că refuză să o revoce pe Kövesi – este alt plan. Scopul rămâne același, ba chiar majorat: Kövesi să fie revocată, printr-o decizie a Curții Constituționale, președintele să fie suspendat fie și numai o lună, timp în care interimarul Călin Popescu Tăriceanu ar face revocările și numirile dorite la vârful sistemului judiciar (procuror general, de pildă).

Ioana Ene-Dogioiu, ziare.com, l-a consultat pe conf.univ. dr. Claudiu Dinu, titularul cursului „Organizare si etica profesiilor juridice/judiciare” de la Facultatea de Drept a Universității București. Ca un teoretician precaut, universitarul arată că motivele puse de ministrul de justiție în cererea de revocare a șefei de la Direcția Națională Anticorupție nu prea sunt în acord cu legea, care prevede clar situațiile în care poate surveni o revocare din funcție. În același timp, sugerează că, sub o argumentație mai bine redactată, nu ar fi părut la fel de fără șanse cererea lui Tdorel Toader. Codruței Kövesi i s-a reproșat că au fost multe achitări în dosarele investigate de DNA. „In problema achitărilor, spune Claudiu Dinu, (...) puteau să meargă mai departe, să vadă din cauza cui au fost pronunțate acele achitări, dacă șeful instituției a avut vreo compentență în privința acelor dosare, dacă a greșit cu ceva. Nu arunci pur și simplu un număr de achitări care sunt și in România și in alte state. Nu stiu să existe vreun sistem cu achitări zero”. Invitatul explică: dacă președintele acceptă revocarea, va emite un decret în acest sens. Dacă nu o acceptă, va trimite o scrisoare ministrului, care nu e exclus să fie atacată la Curtea Constitutțională. În opinia sa însă, acest parcurs nu are temei. „Dacă nu se dorește ca președintele să aibă un drept de opțiune, de analiză, atunci îl scoți din lege. Dar nu poți să justifici așa ceva punându-l pe președinte cu o competență prevazută de lege, să numească sau să revoce, în situația de a lua doar act”.

Andreea Pora a verificat în revista 22 pe ce text din Constituție s-ar putea baza Curtea Constituțională dacă ar susține că președintele nu poate refuza cererea de revocare: pe faptul că acest drept nu este prevăzut expres în textul legii fundamentale, ci figurează doar într-o lege privitoare la sistemul judiciar. Or legii cu pricina tocmai i s-a făcut „pârtie” de către Curtea Constitutțională, prin „două sintagme-cheie” folosite într-o decizie referitoare tot la cazul Kovesi-DNA. E vorba de: Presedintele nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie" si „rolul central în această ecuaţie îl are ministrul justiţiei”. Pe scurt,Coaliția penală vrea s-o revoce pe Kovesi cu mâna CCR. Ticălos plan, dar la asta chiar nu-i întrece nimeni”.

Tot în revista 22, Andrei Cornea se teme că aburelile liniștitoare de care este capabilă majoritatea PSD-ALDE i-ar putea duce de nas pe oficialii europeni. E limpede că PSD se bazează pe faptul că Europa e ocupată acum cu lucruri complicate și n-ar mai avea de ce să se complice și cu România.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG