Linkuri accesibilitate

„Eu nu-mi caut o carieră politică în Republica Moldova. Am avut-o în România şi-mi ajunge” (Traian Băsescu/Adevărul)


Ziare de la București.

Revista presei românești.

„Chiar dacă, deocamdată, vor rămâne fără consecinţe practice, deciziile de unire ale unor comune din Republica Moldova cu Ţara nu trebuie minimalizate!”, consideră Răzvan Voncu în articolul apărut pe blogurile „Adevărul”. De ce? „Deoarece sunt sigurele gesturi politice făcute în Republica Moldova, din 2009 încoace, care ies din logica scenariului trasat pentru aceasta, la Kremlin, înaintea destrămării URSS”. „Respectivele declaraţii, scrie Voncu, au abandonat precauţiile şi acoperirea valorilor europene sau a integrării în UE", arătând deschis că (...) drumul Republicii Moldova nu poate fi decât unul singur: revenirea la adevărul istoric al apartenenţei la România”. Așadar, curentul unionist nu a slăbit. Dimpotrivă, are o încărcătură specială, simbolică, în anul centenar al Marii Uniri. Și mai e ceva: e vorba de comune și nu de orașe – unde se presupune că se concentrează electoratul pro-european și pro-unionist. Or, arată bloggerul de la „Adevărul”, „când ideea reunificării ţării va începe să pătrundă aici, la sate, nimic nu o va mai putea opri”.

O știre din „Evenimentul zilei” informează cum a procedat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, atunci când o echipă de televiziune din Federația Rusă nu a reușit să ajungă la Chișinău ca să-i ia un interviu: s-a dus domnia sa la Moscova și l-a dat. Jurnalista de la Moscova a fost oprită să intre în Moldova pentru că nu avea asupra sa un document care să ateste că avea o întâlnire programată cu Dodon.

Tot știre este și textul din „România liberă” care rezumă declarațiile făcute pe pământ basarabean de fostul președinte al României Traian Băsescu: subiectul tuturor întâlnirilor pe care le-a avut în teritoriu a fost unirea. Presa l-a chestionat după ce stătuse de vorbă cu alegătorii din comuna Nisporeni. Întrebat dacă va candida în Republica Moldova în situaţia în care va câştiga procesul privind redobândirea cetăţeniei moldovenești, a răspuns: „Lăsaţi-mă să câştig procesul pentru cetăţeni şi discutăm. Nu spun nici da. Dar eu nu-mi caut o carieră politică în Republica Moldova. Am avut-o în România şi-mi ajunge”.

Cristian Unteanu scrie în „Adevărul” despre documentul prezentat de țările grupului de la Vișegrad, în care e formulată viziunea lor comună asupra viitorului Europei. S-a speculat mult că în aceste țări s-a dezvoltat o atitudine anti-europeană, care care fi putut însemna o nedorită extindere a fenomenului Brexit. Dimpotrivă, arată Unteanu. Țările Grupului Vișegrad își mențin criticile asupra unor politici europene, dar afirmă clar că soluțiile nu pot fi propuse decât în cadrul Uniunii. „Suntem gata şi dorim să cooperăm, în spiritul Agendei Liderilor şi pe bază consensuală pentru întărirea unităţii şi pentru a preveni fragmentarea UE“. Din păcate, România nu a exprimat nicio poziție de acest fel. Nu are o poziție clară față de apartenența la Uniune și față de procesul de transformări pe care aceasta îl traversează. Riscul, scrie Unteanu, este „să ne aşezâm într-o poziţionare tradiţională de aşteptare a deciziilor celorlalţi. Pe care, eventual, le vom auzi într-o formulă aproape finală cu ocazia Summitului de la Sibiu (România va deține anul viitor președinția Uniunii) (...) nu cred că aşa ar trebui să se întâmple (...) dacă vrem să fim jucător de luat în seamă şi participant la primul cerc decizional în viitoarea Europă”.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG