Linkuri accesibilitate

Aniversarea de 159 de ani a „Micii Uniri” (Adrian Vasilescu/Ziarul financiar)


„Pesediștii sunt hotărâți să nu se fractureze, ca să-și poată scăpa de răspundere penalii” (Alexandru Lăzescu/Contributors.ro)

Aniversarea de 159 de ani a „Micii Uniri”, cum este numită unirea Principatelor Române, a fost opera conjugată a elitelor de atunci și a unor conjuncturi istorice favorabile, arată Adrian Vasilescu în Ziarul financiar. Conjuncturile țin de emanciparea Țărilor Române de Poarta Otomană, dar factorul hotărâtor va fi fost unitatea de voință și acțiune a elitei. „A fost, poate, o izbucnire târzie faţă de ţările din vestul Europei [...], scrie Vasilescu. Dar a fost o strălucită izbândă a stării sufleteşti ce înflăcăra în acel timp naţia. A unei vibraţii rare, ce nu venea însă din neant, având rădăcini pierdute în istoria noastră zbuciumată. Deşteptarea a răsunat puternic, deschizând orizonturi noi, încă nebănuite în acele momente”. „A fost, acel moment [...], un timp în care românii au făcut proba că dacă vor chiar pot. [...] A fost învins, atunci, duşmanul de moarte care era viaţa dusă la voia împrejurărilor. Şi a fost pusă ordine în lucruri”. Cum s-a făcut asta în 54 de ani, adică până la începutul primului război mondial? (Re)construind totul de la zero.

Lulea Marius Dorin aduce în discuție, pe blogurile Adevărul, Ziua Unirii făcând punte cu anul centenar al Marii Uniri și cu tema unionistă. În centrul demonstrației se află Traian Băsescu, fost președinte al României, politician român cu o mare popularitate în Republica Moldova. Lulea Marius Dorin crede că prezența lui acolo e importantă pentru adepții unirii. Ba chiar că ar fi „cheia” obținerii unei majorități parlamentare pro-europene la Chișinău, la viitoarele legislative. „Indiferent dacă îşi spală din păcate susţinând unionismul în Republica Moldova sau îşi urmează o agendă de interese proprii, fostul preşedinte al României are potenţialul de a înclina balanţa în direcţia bună pentru naţiune: Unirea. Or, pe noi asta ne interesează”.

Contributors.ro îl preia pe Alexandru Lăzescu cu un text apărut în Ziarul de Iași „Pe fondul unei slăbiciuni pronunțate a opoziției politice, scrie Lăzescu, principala bătălie pentru putere nu mai este cea din registrul tradițional putere – opoziție. Se dă în principal între rețelele de influență din administrație, în general din instituțiile statului, dominate copios de către PSD, și altele, oculte, din interiorul unor structuri de forță, botezate, mai mult sau mai puțin inspirat, statul paralel”. Pesediștii sunt hotărâți să nu se fractureze, ca să-și poată scăpa de răspundere penalii, așa că radicalismul unor anti-pesediștilor poate fi păgubos. Voci importante din societatea civilă adoptă atitudini „radicalizate și fără nuanțe”. Lăzescu pare să se refere la criticile aduse președintelui Klaus Iohannis pentru că a acceptat chiar prima nominalizare a PSD la postul de premier.

Situația pare și mai complicată dacă o privim dinspre proaspăta decizie a Curții Constituționale a României: s-au retrimis în parlament două dintre legile justiției. Ioana Ene-Dogioiu (ziare.com) arată cât de ipocrită e rezolvarea. Este „praf în ochii românilor”. Au fost considerate neconstituționale patru articole, dar nu cele scandaloase. Ca atare, la parlament vor fi discutate doar cele patru, dar se va înființa bine mersi controversatul tribunal special pentru magistrații corupți. Problema este că CCR ar fi devenit „o anexă” a PSD, iar în acest caz nu e nicio îndoială că instanța constituțională va da drumul și celorlalte legi care sunt pe cale să anihileze lupta împotriva corupției în România.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG