Linkuri accesibilitate

Ce nu e în regulă cu invocarea modelului democratic de către liderii politici europeni de nuanță iliberală (C.Pârvulescu/Observator cultural)


Romania, Romanian newspapers

Revista presei românești.

Corespondentul la Bruxelles al ziarului „Adevărul”, Cristian Unteanu, scrie despre întărirea de către Rusia a dotărilor de ultimă oră în „districtului militar de sud”, în speța în zona Mării Negre.

După anexarea Crimeii, Rusia a început să investit în zona Mării Negre exact cum a procedat și în Nord, prin încercări de influenţare a unor ţări considerate zone tampon, care să rămână neutre (cum ar putea fi cazul Finlandei sau Suediei).

În sud, Rusia și-a asigurat liniştea „prin acordul strategic cu Turcia lui Erdogan, mai nou marele prieten şi aliat al lui Putin şi garant al unei eventuale treceri nestingherite prin Strâmtori (...).Dar şi (...) amplificând încercările de influenţare şi, de ce nu, destabilizare a unor ţări din NATO”.

A sprijinit „partidele naţionaliste, populiste, mişcările separatiste şi independentiste, salutând cu entuziasm orice mişcare care ar putea să producă disfuncţionalităţi la nivelul NATO sau UE”. „Trimiterea de noi echipamente şi instalaţii de luptă în zona Mării Negre (...) nu face decât să adauge un nou factor de tensiune şi să arate, dacă mai era nevoie, cât de vitală, la propriu, este apartenenţa României la NATO, singura structură care ne poate oferi o apărare la nivelul acestui tip de uriaşă ameninţare”.

Cristian Pantazi de la Hotnews remarcă decalajul tot mai mare de nivel de trai dintre Vestul României – Transilvania și Banatul - și restul. În anul premergător aniversării a 100 de ani de la Marea Unire e tablou e total dezechilibrat. „Sudul și estul României, dar și enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvoltă cu viteza melcului. Bucureștiul, cea mai bogată regiune din estul Europei alături de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai mulți cetățeni după mandatele lui Oprescu și Firea. Cu o infrastructura precară, ce nu leagă regiunile istorice între ele, România se pregăteste să celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o țară profund divizată pe axa est-vest”. Spre Vestul țării merg și investitorii, acolo încep să migreze și tinerii specialiști români. Pantazi crede că e nevoie de un moratoriu: „nici o lucrare ne-esentială (stadioane la Turnu Magurele, sali de sport in localitati depopulate etc) nu mai primește finanțare guvernamentală până când nu sunt terminate autostrăzile, căile ferate, aeroporturile și nodurile intermodale esențiale pentru dezvoltarea economică armonioasă a tuturor regiunilor”.

O analiză semnată în „Observator cultural” de Cristian Pârvulescu explică ce nu e în regulă cu invocarea modelului democratic de către liderii politici europeni de nuanță iliberală. Ei se referă, de fapt, la o democrație ”emanată direct de la popor, și nu (la)democrația contrafăcută a drepturilor omului și libertăților cetățenești”. Într-un asemenea model, poporul nu e de fapt implicat, ci consultat mecanic o dată la patru ani. După Rusia lui Putin și Turcia lui Ergodan, au urmat celelalte două lovituri, arată Pârvulescu: Brexit (cererea Marii Britanii de ieșire din Uniunea Europeană) și respectiv alegerea la conducerea Statelor Unite a republicanului Donald Trump. Aceste două elemente au fost ca o „eliberare“ de inhibiții pentru liderii autoritariști și tot mai antieuropeni din Polonia și Ungaria, care au trecut la „un asalt fără precedent împotriva statului de drept în măsura în care acesta se fonda pe apărarea drepturilor omului și promovarea libertăților individuale”.


Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG