Linkuri accesibilitate

Relațiile americano-ruse (Armand Goșu/„22”)


Înțelesurile noțiunii geopolitice de „Est” (Cristian Preda/Adevărul).

Adevărul publică un articol bazat pe o analiză a Business Insider referitor la intensificarea activității de spionaj a Rusiei în mai multe țări, cu precădere nordice. Estonia pare să fie cel mai atinsă. Dar și Cehia, Germania şi Suedia reclamă o „activitate în creştere a operaţiunilor serviciilor Rusiei“. Potrivit presei britanice, Rusia ar fi amestecată în complotul care a dus la asasinarea premierului proocidental al Muntenegrului şi care a vizat subminarea eforturilor acestei ţări balcanice de a adera la NATO.

Se cam aleg apele și în relațiile americano-ruse, arată Armand Goșu în analiza publicată în revista 22. Vizita a vicepreședintelui american Rex Tillerson la Moscova a fost o dezamăgire. Toată lumea credea că acolo se va lămuri ce înseamnă reapropierea de Rusia, mereu clamată ca intenție de președintele american Donald Trump. Nimic. Posibil ca atmosfera acestei vizite, notează Goșu, să fi fost „compromisă de atacul dramatic cu arme chi­mice din 4 aprilie, din Siria, pretext pentru președintele Donald Trump să ordone bom­bar­darea pozițiilor controlate de regimul Bashar al-Assad, la 7 aprilie”. Evident, a fost o suspiciune de participare, directă sau indirectă, a Rusiei la acest atac. Și presa din Federația rusă a acordat un interes mai degrabă modest prezenței oficialului american. Singura excepție, scrie analistul de la 22, a fost un articol al analistului de politică externă Fiodor Lukianov, de la revista Ogoniok, care a pus un diagnostic fără echivoc: „Vizita [...] este importantă pentru că închide eta­pa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane”.

Cristian Preda explică în Adevărul câte înțelesuri a dobândit noțiunea geopolitică de Est. Înainte de căderea comunismului, granița între Est și Vest era clară. După 1990, prin Est se înțelege spațiul de dincolo de Prut, de vreme ce 11 state foste comuniste au fost acceptate în Uniunea Europeană. Au mai rămas în afara Uniunii, în așa numita „vecinătate estică”, cinci republici ex-sovietice. Ceea ce geopoliticienii de azi numesc „Balcanii de Vest”, respectiv țările provenite din fosta Iugoslavie, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, reprezintă o altă zonă a Estului. Dar ceea ce îi atrage atenția lui Cristian Preda este folosirea pe mai departe a noțiunii de Est ca „stigmat”, atunci când apar derapaje - ca în cazul premierului ungar Viktor Orban. Deși membră a Uniunii Europene, Ungaria e tot mai des taxată ca „provenind din Est”.

Luminița Marcu este una dintre semnăturile de pe platforma contributors.ro. Cel mai recent articol al ei formulează o ipoteză legat de cum au votat turcii din statele europene Vestice la referendumul constituțional din Turcia: în favoarea lui Erdogan. De ce? Care să fie explicația acestei poziționări, câtă vreme acești etnici turci o duc mai bine în Occident decât în țara lor, ba uneori sunt chiar născuți în statele de adopție. Ipoteza Luminiței Marcu riscă o comparație din sfera literaturii: ar fi vorba de „plictiseală”. Așa cum poezia „damnaților” francezi (Baudelaire, Rimbaud, Verlaine etc.) venea din spleen, din plictis, cam tot așa acestor destul de vechi imigranți li s-ar cam fi urât cu binele. Îi paște un fel de disconfort identitar, pe care regimul Erdogan s-a priceput foarte bine să-l speculeze politic. Turcii din România au votat însă majoritar NU la referendumul organizat de Erdogan. Pasămite, arată Luminița Marcu, PSD-ul lui Liviu Dragnea încă nu știe să folosească la fel de eficient propaganda antioccidentală.

XS
SM
MD
LG