Comentatorul Dumitru Spătaru notează într-un editorial pe tribuna.md că opoziţia, protestând împotriva sistemului mixt, „reacționează la o agendă politică impusă de altcineva, neavând propria agendă”. Spătaru crede că opoziţia trebuie nu doar să acţioneze din defensivă, ci să iasă la atac. Opoziţia ar putea pune pe masa guvernării un proiect de lege de modificare a Codului Electoral care să interzică foarte clar migraţia deputaţilor la un partid sau altul. „Numai astfel opoziţia se va putea convinge că, după următoarele alegeri, un partid ce va avea un număr minim de mandate nu va ajunge să controleze ulterior întreaga putere în stat cu ajutorul transfugilor infiltraţi în alegeri ca independenţi sau ca reprezentanţi ai altor partide”, concluzionează Dumitru Spătaru.
În cronica sa săptămânala la Prime TV Petru Bogatu afirmă că diferendul dintre președinte și guvern a degenerat dintr-o controversă într-o „criză politică și instituțională”. Șeful statului ar profita, crede Bogatu, de unele prevederi constituționale „confuze și echivoce” pentru a antagoniza relațiile dintre instituția prezidențială și celelalte ramuri ale puterii. „Criza politică, stârnită de pretențiile lui Igor Dodon de a fi nu președinte mediator, după cum îi cere Constituția, ci președinte jucător, se agravează pe zi ce trece, antrenând în războiul palatelor diverse segmente sociale”, observă Bogatu. Comentatorul optează pentru revizuirea competențelor șefului statului și adaptarea lor uzanțelor regimului parlamentar.
Despre disputele între principalele partide - PD și PSRM – scrie şi Ruslan Şevcenco într-o amplă retrospectivă analitică a lunii august publicată pe portalul de limbă rusă ava.md. Comentatorul notează că celelalte partide, cu excepţia democraţilor şi socialiştilor, nu ar avea practic posibilități reale de a-și consolida pozițiile și ratingul. „Ele încearcă să se facă vizibile, dar singura modalitate sunt deocamdată acțiunile de protest”. După părera lui Şevcenko, principala revendicare a opoziției - abrogarea sistemului mixt este una „mercantilă, prea măruntă și puțin înțeleasă de către alegători”. Șevcenko crede că opoziția ar avea nevoie de noi țeluri, iar identificarea acestora va fi principala preocupare a acestor formaţiuni în următoarele luni.
În ajunul summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie la Bruxelles, politologul Dionis Cenuşă publică la agenţia de presă IPN o analiză despre „magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova”. Pentru a reda un nou impuls dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate … Parlamentul European intenționează să voteze un set de recomandări relevante pentru Moldova care au fost discutate în Comisia parlamentară pentru Afaceri Externe pe 14 septembrie. „Sunt scoase în evidență schimbarea legislației electorale, fără consensul larg al societății civile și al opoziției, precum şi măsurile întreprinse de autorități pentru a submina activitatea societății civile”.
Reînnoirea angajamentelor țărilor partenere de a realiza reformele legate de justiție, administrația publică și combaterea corupției, precum şi fortificarea societății civile sunt doar câteva dintre recomandările eurodeputaților, scrie Dionis Cenuşă. „Până a vorbi despre Parteneriatul Estic+ sau perspectiva europeană, este necesară fortificarea reformelor democratice prin condiționalități țintite, capacitarea mass-media de investigație și a societății civile”, concluzionează politologul Dionis Cenuşă.
„Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei” este titlul editorialului semnat pe pagina web a ziarului Timpul de Dan Nicu. El notează, între altele, că socialiştii l-ar vrea doborât pe Dorin Chirtoacă din fruntea Primăriei Chişinău pentru că „asta le-ar aduce nu doar controlul asupra întregului municipiu, ci şi un intens sentiment de satisfacţie, având în vedere că au pierdut bătălia electorală pentru municipalitate atât în 2011, cât şi în 2015”. Dan Nicu observă însă că „cele mai agresive mesaje publice” în adresa edilului suspendat vin din partea unora care, parcă, nu sunt aliaţii socialiştilor şi care, în trecut, l-au susţinut pe primarul Chişinăului. „Chirtoacă nu merită să fie atacat într-un asemenea mod”, concluzionează Dan Nicu.
„PD nu a avut şi nici nu are ca obiectiv demiterea Preşedintelui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt al democraţilor, Vitalie Gămurari, într-un interviu la tribuna.md. „Nu putem trece cu vederea însă situaţia în care preşedintele Dodon va încălca expres prevederile Constituţiei. O asemenea situaţie poate crea probleme serioase procesului de punere în aplicare a reformelor preconizate şi a implementării prevederilor Acordului de Asociere”, a mai spus Gămurari. Întrebat dacă PD ar putea insista pe introducerea turului doi de balotaj în circumscripţii, Vitalie Gămurari a spus că formaţiunea „nu are pe agenda sa modificarea legislației electorale atât timp cât aceasta nu o dorește societatea moldovenească”.
Analistul român Iulian Chifu laudă într-un editorial pentru deschide.md intenţia PD de a include în Constituţie sintagma integrare europeană ca ţintă strategică a Republicii Moldova. „Modificarea Constituției e o acțiune europeană și identitară coerentă”, crede Chifu. El optează şi pentru propunerea PLDM de modificare a Constituţiei prin includerea sintagmei de limba română ca limbă de stat. Chifu mai avansează propria propunere, cea de a statua „identitatea comună românească” în Legea Supremă. „O abordare constructivă și consensuală merită atinsă astfel, ca formulă de compromis convenită de către toate partidele pro-europene, pentru obținerea modificării Constituției, un consens în care fiecare parte să lase orgoliile și lupta de partid deoparte”, concluzionează Iulian Chifu.
