Linkuri accesibilitate

„Calitatea democrației din Moldova a scăzut” (Kalman Mizsei/IPN)


Igor Dodon la St. Petersburg, Andrian Candu la Washington în „târguri preelectorale” și „pleziruri diplomatice” (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă).

„Democrația din Moldova a scăzut din calitate. Anularea alegerilor locale din Chișinău e „linia roșie” cea mai lată, peste care au trecut autoritățile moldovene, pentru că normele europene au fost încălcate fără scrupule”, afirmă fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, într-un interviu pentru agenţia de presă IPN. Întrebat ce coaliţie de guvernare s-ar putea crea după parlamentarele din februarie, Mizsei nu exclude că va fi o coaliţie a socialiştilor şi democraţilor. „Interesele PDM și PSRM coincid și aceste interese sunt sistemice. Și democrații, și socialiștii dau întâietate democrației limitate și, în linii mari, unui stil de raporturi tradiționale autoritare între putere și societate.” El exclude categoric o eventuală coaliţie între socialişti şi ceea ce numeşte opoziţie autentică reprezentată de Maia Sandu şi Andrei Năstase. „Dar e greu să anticipezi cu multă exactitate rezultatul alegerilor, pentru că sondajele până în prezent au comis erori destul de majore, bunăoară, în cazul alegerilor din Chișinău. Aceasta arată că publicul nu este gata sau nu vrea să spună ce va face în ziua alegerilor”, notează între altele Kalman Mizsei.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00
Link direct

Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, scrie despre vizita în Rusia a preşedintelui Igor Dodon şi cea în SUA a spicherului Andrian Candu. „Deşi sunt două vizite, pe adrese diferite, cu două agende, la prima vedere, diferite, interesele celor doi invitaţi pentru aceste vizite sunt, de fapt aceleaşi: fiecare dintre ei încearcă să exploateze relaţia cu Moscova sau cu Washingtonul şi să facă impresia unor parteneri viabili în Vest sau Est, în preajma unui maraton electoral, deloc simplu, foarte confuz şi plin de riscuri”. Grozavu consideră că cele două vizite nu ar fi oficiale, ci mai degrabă ar fi „târguri preelectorale”. „Vizitele… încă nu înseamnă nimic. Sunt nişte pleziruri diplomatice, dincolo de care PDM şi PSRM sunt pregătite să ne servească pe 24 februarie un „război electoral hibrid”, care s-ar putea termina cu o lovitură de stat, în condiţiile aceleiaşi guvernări de stat”, avertizează Petru Grozavu.

Ziarul de Gardă publică opinii despre avantajele şi dezavantajele anulării „Zilei tăcerii”. Societatea noastră nu e pregătită pentru aşa ceva, crede primarul de Capaclia, Alexei Busuioc. „La sate va fi o mare învălmășeală. Drumurile care duc spre secţiile de votare vor fi pline de tot felul de agitatori, care vor buimăci lumea cu tot ce vrei, inclusiv „cadouri sociale”. Asta nu va fi agitaţie electorală, va fi hărţuire electorală”, afirmă edilul. „Alegerile fără „Ziua tăcerii” va fi o zi a lătratului din partea celor care au uzurpat puterea în R. Moldova şi a manipulărilor agresive”. De această părere este analistul Oazu Nantoi. El afirmă că permiterea agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea premergătoare va transforma cele două zile în reglări electorale de conturi. Iar aomentatoarea Ecaterina Mardarovici observă că avem în aceeaşi zi de testat un sistem electoral nou, va fi şi un referendum şi, în plus, şi agitaţie în ziua alegerilor. „Prea multe. Un balamuc întreg… alegătorii, în afară de bătăi de cap, nu vor avea de câştigat nimic”, concluzionează Mardarovici.

Polonia a cerut Chișinăului să nu implice statul polonez în campania electorală, informează NewsMaker.md. Acest mesaj l-a transmis Ambasadorul Poloniei la Chişinău, Bartłomiej Zdaniuk, la o întrevedere cu premierul moldovean Pavel Filip. La întâlnirea cerută de partea poloneză a participat şi deputatul Igor Vremea, cel care a condus comisia de ancheta pe marginea pretinsei implicări în politica internă a Moldovei a fundației „Open Dialog” condusă de Ludmila Kozlowska. Partea poloneză a transmis un mesaj clar despre „necesitatea ca autoritățile din Moldova să respecte pe deplin standardele democratice. A existat, de asemenea, o poziție clară privind respingerea fermă a oricărei utilizări a Poloniei în campania electorală - nu există și nu va exista consimțământul nostru pentru acest lucru”, a notat diplomatul polonez pe Twitter. Aceste mesaje ale diplomatului nu se regăsesc în nici un fel în comunicatul guvernul moldovean despre întrevederea ambasadorului Poloniei şi premierului Moldovei.

Radio Chişinău publică concluziile experților de la Centrul de Resurse Juridice care au analizat dosare de rezonanţă de mare corupţie iniţiate înm ultimii doi ani. este vorba despre dosarele ex-viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, ex-ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc, fostului șef al Direcției municipale transport public din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețchi și al lui Veaceslav Ceban, fost viceministru al Afacerilor Interne și șef al Departamentului Instituțiilor Penitenciare. „În toate cazurile examinate, judecătorii au aplicat sancțiunile minime prevăzute de Codul penal, pe care le-au redus ulterior. În niciun caz dintre cele analizate, persoana nu a fost condamnată la închisoare cu executare reală. În trei cazuri din patru, după recunoașterea vinovăției, persoanele au fost eliberate din arest sub control judiciar”, constată experţii.

Controversata amnistie fiscală va continua şi după alegerile parlamentare, informează mold-street.com. în ultima şedinţă a legislativului majoritatea parlamentară dominată de democraţi a modificat în grabă legea care permite legalizarea, contra unei taxe modice, a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate anterior. La propunerea democratului Corneliu Dudnic perioada declarării a fost prelungit cu încă o lună, adică până în martie. „Am propus aceste modificări pentru că populaţia este slab informată despre amnistie şi sunt puţine persoane care au aplicat, prin urmare impactul legii nu este cel aşteptat”, a explicat deputatul Dudnic, pentru mold-street.com. Economistul Sergiu Gaibu susţine că amnistia e o lovitură pentru economia care achită taxe şi respectă legislaţia, pentru contribuabilii de bună credinţă. Termenul declarării voluntare a fost modificat la scurt timp după ce deputaţii au mai operat schimbări la această lege majorând de la 3% la 6% taxa contra căreia bunurile nedeclarate pot fi legalizate, precizează mold-street.com.

Într-o analiză a agenţiei de presă IPN se constată că pentru alegerile parlamentare se arată pregătite doar partidele bogate și foarte bogate, de stânga și centru-stânga; pro-Moldova și pro-suveranitate, precum şi liderii informali și formali ai cărora controlează Guvernul, Președinția și primării. La celălalt capăt al spectrului politic lucrurile sunt vagi, iar mesajele ce parvin – descurajatoare. Este vorba despre segmentul unionist, de dreapta. „Iar cel mai greu reproș la adresa duzinii de formațiuni unioniste este – cum vreți să uniți țară, dacă nu vă puteți uni între voi pentru un obiectiv comun?”, se întreabă autorii analizei.

Dumitru Crudu îşi imaginează pe deschide.md un scenariu sumbru după alegerile parlamentare din februarie 2019. „Socialiștii lui Dodon câștigă alegerile parlamentare cu o majoritate zdrobitoare și dețin puterea absolută. După președinție, și Parlamentul e al lor și pot adopta orice legi le poftește inima. Formează noul guvern. Prim-ministru e numit Ion Ceban, Valeriu Ostalep, procuror general, și în fruntea SIS-ului este înscăunat Iurie Roșca. Începe teroarea”, aşa arată pe scurt scenariul fantezist al autorului.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG