Într-un comentariu care porneşte de la întrebarea „Cum va rămânea în istorie parlamentul actual?”, Dumitru Spătaru scrie pe tribuna.md că în primul rând, acesta a fost singurul Parlament din istoria R. Moldova care şi-a început activitatea „cu stângul” şi asta pentru că formaţiunile declarate pro-europene, având un număr suficient de voturi pentru a crea o coaliţie de guvernare, nu au reuşit să ajungă la un numitor comun şi, în rezultat, a fost învestit un Guvern minoritar. Actualul Parlament cu siguranţă va rămâne în istorie ca Legislativul cu cele mai multe „mişcări pe interior”, mai scrie autorul. Fracţiunile PCRM şi PLDM „au pierdut” cam 3/4 din deputaţi, unele pierderi de acest fel a suportat PL şi PSRM (dar în proporţii mult mai mici), iar marii beneficiari au devenit fracţiunile PD şi PPEM, care au ajuns să conducă împreună Republica Moldova. Asta în condiţiile în care PPEM nici nu participase la precedentele alegeri, iar PDM avea la începutul legislaturii 19 deputaţi. Momentele pozitive pe care le menţionează Spătaru ţin de stabilitatea politică asigurată; implementarea mai multor prevederi importante din Acordul de Asociere RM-UE, acordul cu FMI, asigurarea unei eficienţe oarecare în administrarea ţării şi iniţioerea unei bune colaborări cu legislativele ţărilor din regiune. Cu siguranţă, va rămânea în istorie ca Parlamentul care a introdus sistemul electoral mixt.
Oazu Nantoi semnează pe cotidianul.md o analiză cu constatări mult mai aspre: Parlamentul legislaturii XX ar fi fost „o anexă docilă a unui singur partid – ”PDM” – și “o acoperire decorativă a unei grupări mafiote”. „Sfidare este cuvântul care descrie comportamentul acestei grupări”, mai scrie Nantoi, care crede că s-a sfidat Constituția cu subordonarea instituțiilor statului captiv intereselor acestei grupări, s-au sfidat angajamentele în fața alegătorilor, dar mai ales toate angajamentele din AA cu UE în ceea ce privește modernizarea și funcționarea unui stat de drept democratic. Acest Parlament ar fi sfidat voința celor 246 mii de alegători, care au votat la 3 iunie, pentru ca „capitala europeană” să aibă un Primar General, mai scrie Nantoi. „Nu s-a făcut niciun pas spre normalitate în ceea ce privește Codul electoral, libertatea mass media, asigurarea transparenței finanțării și egalității în fața legii a tuturor partidelor politice”, mai constată autorul.
Ziaruldegardă.md scrie că reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei, Harlem Désir, a îndemnat autoritățile din R. Moldova, la încheierea unei vizite de trei zile la Chişinău, să depună mai multe eforturi pentru consolidarea libertății și pluralismului mass-media. În cadrul discuțiilor sale cu autoritățile și alți interlocutori, Reprezentantul a discutat noul Cod al serviciilor media audiovizuale, adoptat recent în Parlament. Referitor la amendamentele legislative privind accesul la informație și proiectul de lege privind protecția datelor cu caracter personal, Désir a luat act de îngrijorările jurnaliștilor de investigație privind prevederile care ar putea introduce restricții nejustificate asupra muncii legitime a jurnaliștilor care relatează despre subiecte de corupție. „Accesul la informație și relatarea despre subiecte de interes public nu ar trebui să fie împiedicate de obstacolele administrative care ar putea servi la protejarea persoanele, inclusiv autoritățile publice, de jurnalismul legitim de investigație”, este citat de zdg.md Désir.
Radiochisinau.md îl citează pe ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, spunând într-un interviu oferit publicaţiei de Ziua României că îşi doreşte „ca România și R.Moldova să fie din nou puternice, împreună în UE”.
„Relația dintre România și Republica Moldova este una consolidată, într-o constantă ascensiune, care se bazează pe elementele importante date de comunitatea de limbă, de istorie, de tradiții, pe dorința noastră de a susține parcursul european al R. Moldova și totodată pe necesitatea de a susține proiecte pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, a declarat Daniel Ioniță. Pe dimensiunea economică, a mai anunţat ambasadorul, în acest an se va înregistra un record: cele două state se apropie de cifra de două miliarde de dolari schimburi comerciale; România e principalul partener al R. Moldova, au crescut în ultima perioada atât exporturile cât și importurile din R. Moldova. „Asta dovedește, în primul rând, că Acordul de Asociere cu UE și componenta sa DCFTA, funcționează în interesul tuturor cetățenilor din R. Moldova”, a apreciat diplomatul.
În cei 27 ani de „independență” ai Republicii Moldova, în Parlament nu a pătruns niciun partid care să-și fi asumat în mod deschis obiectivul reunirii cu România, constată Nicolae Negru într-o editorial din ziarulnational.md. El continua prin a evalua şansele Convenției Euro-Unioniste recent apărute, care întrunește 17 ONG-uri și două partide şi își propune ca „scop suprem” să lupte pentru „afirmarea identității românești” și să participe la alegeri cu o „listă națională” de candidați. Dacă e să fim obiectivi, „CEU este o apariție firească și necesară în condițiile de azi, pentru alegătorul dezamăgit de PL sau care înțelege că lupta antioligarhică va mai dura, care vede „urechile” unor foști oligarhi sau mentori antiunioniști în spatele blocului „Acum”, scrie Negru, care, în fraza următoiare, însă, devine mai prudent: nu e cazul să ne agităm prea devreme, de la vorbă până la faptă e o cale lungă, alcătuirea unei „liste naționale” de candidați nu e o sarcină atât de ușoară precum le pare inițiatorilor.
