Ziarul de Gardă publică o investigație intitulată „Pe urmele fraudei bancare: Cum este recuperat miliardul în strategii şi analize”. La patru ani de la descoperirea furtului miliardului – cea mai mare fraudă bancară din cei 27 de ani de independenţă a R. Moldova, instituţiile responsabile de recuperarea banilor anunţă că „valoarea exactă a fraudei bancare nu este stabilită cu exactitate”, scriu jurnaliștii: „Totodată, în timp ce principalii figuranţi în furtul miliardului sunt condamnaţi de instanţele de judecată pentru o perioadă de la cinci la 18 ani de închisoare, cetăţenii R. Moldova sunt obligaţi să ramburseze miliardul furat pe parcursul a 25 de ani.”
Într-un interviu pentru portalul Tribuna, analistul politic Victor Ciobanu a afirmat că prin eventuala scoatere din alegeri a PAS și/sau PDA din cursa electorală, guvernarea și-ar săpa groapa. Făcând referire la speculații pe marginea posibilei demisii ale premierului Pavel Filip, Ciobanu a spus că mai mulți deja înțeleg că barca guvernării e fisurată și ar vrea s-o părăsească, dar nu au curajul sau nu găsesc un pretext. „Demisia lui Cioclea de la BNM e relevantă în acest sens”.
Codul Administrativ, adoptat în luna iulie a acestui an și care urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2019, reprezintă o speranță pentru întreg sistemul judecătoresc, dar și pentru autoritățile statului că va fortifica statul de drept, a declarat ministrul justiției, Victoria Iftodi, citată de IPN. Potrivit Vioricăi Iftodi, implementarea Codului Administrativ va duce la o mai bună respectare a drepturilor omului.
Demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei este o noutate negativă pentru sectorul bancar, consideră expertul economic Viorel Gârbu, citat de IPN. El afirmă că guvernatorii nu se schimbă ca mănușile, este o funcție care durează mult timp. În opinia lui, acest mesaj nu este sub nicio formă pozitiv, pentru că nu a putut apărea fără o cauză specifică, fără un context negativ, care nu suportă tărăgănarea. Gârbu spune că schimbarea guvernatorului în perioadă preelectorală, în condițiile în care Republica Moldova se află într-o perioadă destul de tensionată, nu este una binevenită.
Cea mai mare problemă a vinurilor moldovenești pe piața chineză constă în faptul că Republica Moldova nu este încă suficient de cunoscută în China, a declarat expertul Oficiului Național al Viei și Vinului, Viorel Garaz, citat de Radio Chișinău. El a subliniat însă că penetrarea acestei piețe nu este decât o problemă de timp. Viorel Garaz a menționat că piața chineză, care este încă în formare, are un potențial imens, iar dintre toate piețele pe care exportă vinuri Republica Moldova, cei mai mulți bani pentru o sticlă i-a câștigat în China.
Într-un comentariu pentru portalul Media-Azi Aneta Grosu, redactorul-șef al Ziarului de Gardă, scrie despre reacțiile autorităților la rezoluția critică adoptată de Parlamentul European acum o săptămână. În opinia ei, revolta și indignarea autorităților nu a durat decât o singură zi, în care reprezentanți ai puterii au încercat să nege că o astfel de rezoluție ar viza într-un fel perspectiva noastră europeană: „Felul în care autoritățile Republicii Moldova au răspuns votului celor 396 de eurodeputați din Parlamentul European denotă repetat că, deși își anunță sprijinul pentru parcursul european al țării, în realitate, acestea sunt ghidate de alte interese și preocupări.”
Într-un editorial intitulat „Noul Război Rece” publicat pe portalul Cotidianul, istoricul Octavian Țîcu afirmă că în agitația internă legată de „vânătoarea de vrăjitoare”, de identificarea „trădătorilor de Patrie” și de alte găinării ale guvernării oligarhice „pro-Moldova”, la nivel internațional s-a produs un lucru care poate schimba în curând situația la nivel global, regional și implicit a noastră proprie. În opinia sa, acest regim nu va avea scrupule în instaurarea „modelului rusesc” de putere: „Uniunea Europeană se pare că s-a trezit la realitate, repudiind regimul lui Plahotniuc și susținând opoziția de la Chișinău, iar Camera Reprezentanților din Congresul SUA trebuie să devină principalul nostru sprijin în pledarea cauzei pro-occidentale.”
Rusia aruncă în aer Patriarhatul Ecumenic, construind un Patriarhat alternativ în Turcia, scrie Iulian Chifu într-un editorial pentru portalul Deschide.md. În opinia sa, subminarea unui instrument imperial şi hegemonic rus precum biserica dominantă a fost gândită de Vladimir Putin ca fiind „echivalentă cu prăbuşirea Imperiului Ţarist şi al Uniunii Sovietice, un instrument care elimină o dominaţie şi influenţă directă către credincioşii cu precădere din Belarus şi Ucraina, dar şi din alte state foste sovietice”. Şi care trebuie pedepsită, conchide Chifu.
Fondul Monetar Internațional apreciază înalt aportul guvernatorului Sergiu Cioclea la progresele Băncii Naționale a Moldovei, a declarat Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, citat de IPN. „Vom continua relația strânsă și constructivă cu Banca Națională a Moldovei și vom colabora cu noul guvernator al BNM în cadrul dialogului cu autoritățile moldovenești pe marginea programului economic și interacțiunii Fondului Monetar Internațional cu autoritățile din țările-membre”, a adăugat Tulin.
Tot IPN și tot la acest subiect îl citează pe expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță, care afirmă că felul în care și-a dat demisia Cioclea arată că acesta era determinat să plece și nu a oferit nicio șansă să se lase convins să mai rămână în oficiu: „Probabil că există niște lucruri grele pe care guvernatorul Cioclea le-a considerat poate o lovitură puternică față de dânsul ca economist, în funcția pe care a deținut-o.” În opinia lui, cea mai mare problemă pentru guvernator l-a creat acel pachet așa-zis fiscal, dar care conține legea amnistiei capitalurilor, transmite IPN.
Despre arma care poate ucide și opoziția, dar și puterea scrie Petru Bogatu pentru Deschide.md. El scrie că raportul Comisiei de anchetă a Legislativului în cazul fundației Open Dialogue este o lovitură dură aplicată opoziției extraparlamentare cu puțin timp înainte de demararea campaniei electorale. Totodată, această investigație parlamentară se constituie, oricât ar părea de paradoxal, într-o capcană primejdioasă în care riscă să cadă partidul de guvernământ, subliniază Bogatu.
