Linkuri accesibilitate

Circul „european” continuă” (Alexandru Vakulovski/deschide.md)


Un referendum nu poate avea loc concomitent cu alegerile parlamentare din februarie 2019 (Eurgeniu Durbală/unimedia.info).

Neincluderea în Constituţie a orientării europene este cel mai comentat subiect în presă.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:54 0:00
Link direct

PublikaTV o citează pe eurodeputata Norica Nicolai care regretă acest eşec din Parlamentul moldovean. Ea spune că partidele care se declară proeuropene, dar s-au opus acestei iniţiative, se descalifică atât în faţa propriului electorat, cât şi în faţa Bruxellesului. „Acest vot spune foarte clar cine este alături de proiectul european şi cine doar clamează pentru eventuale beneficii care ar putea veni de la Bruxelles”, a spus Norica Nicolai. Un alt europarlamentar, citat de aceeași sursă, Andi Cristea, afirmă că „mențiunea în Constituție în ceea ce privește direcția țării, adică integrarea europeană, era un semnal simbolic important și e păcat că nu s-a reușit acest lucru în Parlament. Vreau să subliniez că, totodată, pentru Bruxelles contează calitatea eforturilor și reformelor, nu doar pașii simbolici”.

PublikaTV citează şi opinii de analişti despre eşecul din Parlament. „Este regretabil că această şansă nu a fost folosită de unele forţe politice, pentru că integrarea europeană reprezintă un proiect de ţară. Nu cred că PL şi PLDM au încetat să fie proeuropene. În acest moment însă a prevalat interesul îngust de partid”, comentează analistul Victor Juc. Comentatorul Victor Nichituş spune că liberalii şi liberal-democraţii care au boicotat „au întors spatele Uniunii Europene şi nu au trecut examenul maturităţii politice” şi că ar putea fi catalogaţi drept „opoziţie anti-europeană”. „Din păcate din nou am văzut ambiţii, orgolii ale liderilor politici de dreapta”, afirmă, între altele, jurnalistul Valeriu Reniţă. Iar analistul Anatol Ţăranu consideră că liberalii şi liberal democraţii au gafat, iar această greșeală va fi una devastatoare pentru ei.

Alexandru Vakulovski scrie pe deschide.md că Moldova n-ar fi avut nevoie de introducerea sintagmei integrare europeană în Constituție, dacă guvernanții ar fi fost într-adevăr pro-europeni. „Democrații vor să fie și cei mai europeni, și cei mai pro-Moldova: cu alte cuvinte, vor să fie la putere cu orice preț. Dar când primesc recomandări de la UE sau de la Comisia de la Veneția, se fac că plouă și votează doar legile care le convin… Vor doar bani de la UE”, notează autorul. „Observând armonia din ultima vreme dintre PD și PSRM, putem crede că socialiștii ajunși la putere ar putea să le facă pe plac democraților… Circul „european” continuă”, concluzionează Alexandru Vakulovski.

Comentând intenţia democraţilor de a organiza un referendum pentru includerea în Costituţie a integrării europene, jurnalistul Alexandru Cozer afirmă, pe cotidianul.md, că ar fi un plan de a compromite definitiv orice șansă de apropiere de Uniunea Europeană. „Ar fi cu siguranță cadoul electoral perfect pentru Dodon și partidul său. O temă de campanie ideală, în condițiile în care propaganda sa deja are grijă de ani buni să asocieze Uniunea Europeană cu toate hoțiile și eșecurile regimului Plahotniuc… Cocoțat pe o astfel de locomotivă electorală, Dodon pur și simplu va defila în parlamentare”, notează jurnalistul. El mai observă că această iniţiativă va diviza și mai accentuat societate în care există o falie uriașă între cei de dreapta și cei de stânga, iar în final plebiscitul va eşua, ceea ce ar însemna o „lovitură decisivă pentru șansele Moldovei de a se apropia de UE și un argument în plus pentru retorica „statalistă” și crearea unei guvernări „Pro-Moldova” după alegeri”, concluzionează Alexandru Cozer.

„Proiectul guvernării privind modificarea Constituției privind introducerea sintagmei „integrarea europeană”, dar și anunțul recent privind posibilitatea organizării unui referendum pe acest subiect sunt două inițiative „win-win” menite atât să consolideze poziția PDM ca partid pro-european, cât și să submineze discursul opoziției de dreapta”, se spune într-o analiză publicată de politruk.md. În articol se mai spune că democrații ar putea folosi referendumul pro-european pentru a explica o eventuală alianță de centru-stânga după alegerile parlamentare din februarie 2019. „Dacă referendumul pică, PDM ar putea utiliza rezultatul pentru a motiva o coaliție de centru-stânga invocând că moldovenii, cel puțin la această etapă, nu mai îmbrățișează ideea integrării europene.”

Jurnalistul Eugeniu Durbală explică pe unimedia.info de ce acest referendum nu poate avea loc concomitent cu alegerile parlamentare din februarie 2019, cum a sugerat spicherul Candu. Codul electoral prevede că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican. Aceste termene aparent nu includ ziua nemijlocită a desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale, dar Curtea Constituţională a decis în 2014 că referendumul nu poate fi comasat cu parlamentarele. Înalta Curte a mai spus atunci că această comasare este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.

Politologul Dionis Cenuşă consideră că prin acest referendum democraţii „vor manipula în favoarea introducerii vectorului european în Constituție pentru a întreține campania electorala pentru parlamentare şi vor lovi în opoziția pro-UE. El mai crede că ideea PDM de a iniția acest referendum ţintea să forţeze votul PL şi PLDM în favoarea iniţiativei de a introduce integrarea europeană în Constituţie.

Un alt subiect comentat pe larg în presă e vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Pe cotidianul.md, jurnalistul Vitalie Călugăreanu critică măsurile sporite de securitate luate în cadrul vizitei şi se întreabă „oare de ce Dodon și partenerul lui de șotii politice, Plahotniuc, au vrut să-i arate lui Erdogan că noi, cetățenii, nu existăm? De ce au vrut să-i arate o Moldovă pustie, atrofiată, un teren fertil pentru o dictatură?” Pentru că, răspunde jurnalistul, „guvernarea a avut de ales – fie face reforme, combate corupția și rămâne partenerul UE…, fie merge pe calea autoritarismului… alături de dictatori asemenea lui Erdogan”. Asistăm la o nouă etapă de îndepărtare a Moldovei de UE – de principiile europene…pur şi simplu ni se fură viitorul, concluzionează Vitalie Călugăreanu.

Contextul în care a venit președintele turc ridică semne de întrebare, consideră editorialistul Nicolae Negru, citat de agenţia de presă IPN. El se întreabă de ce Turcia a acordat bani pentru reparația clădirii Președinției și care este plata Republicii Moldova. „Dacă nu ar fi existat această extrădare sau deportare a profesorilor turci, ziceam că e vorba de un gest altruist, sunt buni la inimă turcii. Aici mai putem adăuga Arena Chișinău care tot cu ajutorul turcilor se construiește, pe urmă niște vacanțe luxoase pentru președintele Republicii Moldova în Turcia și pentru directorul SIS, exact în perioada când au fost deportați acești profesori. Aceste momente, desigur, creează anumite impresii îndoielnice pentru această vizită”, afirmă Nicolae Negru.

„Răpirea cetățenilor turci, concesiile economice și politice regimului de la Ankara, vizita fastuoasă a lui Erdogan în Moldova, dar și înrăutățirea fără precedent a relațiilor cu Uniunea Europeană, denotă faptul că Republica Moldova, condusă de Plahotniuc, se află în plin proces de reorientare geopolitică către regimurile autoritare”, notează activistul PPDA Dinu Plîngău într-un editorial publicat de basarabialiterară.com.md. Concluziile autorului sunt că „Plahotniuc implică regimul lui Erdogan în regiune în detrimentul intereselor geopolitice ale Uniunii Europene, SUA, Rusiei” şi că „regimul Plahotniuc, fiind tot mai puțin dependent de SUA și UE, este în stare să recurgă la măsuri dure de reprimare a opoziției, având în spate protecția lui Erdogan”.

Ziarul de Gardă informează că președintele turc Recep Erdogan a oferit R. Moldova două autospeciale de combatere a demonstrațiilor în masă. „Pe 17 octombrie, la 21.30 au sosit două vehicule pentru combaterea demonstrațiilor în masă – TOMA, care vor fi folosite de Ministerul Afacerilor Interne”, a spus Recep Erdogan în cadrul unui briefing de presă ținut la Comrat. În articol se precizează că autospecialele TOMA sunt dotate cu tunuri de apă pentru a controla revoltele în masă. Acestea sunt produse de o companie turcă și sunt folosite de către polițiști în timpul manifestațiilor în masă din Turcia pentru a dispersa mulțimea. Autospecialele TOMA mai sunt utilizate în Azerbaidjan, Libia, Zimbabwe, Georgie și Kazahstan.

XS
SM
MD
LG