Linkuri accesibilitate

„Păcatele” delegației care a adus Focul Haric de la Ierusalim” (Ziarul de Gardă)


Admirația președintelui Igor Dodon pentru premierul Viktor Orban (Ziarul Național).

Într-un articol intitulat - „Păcatele” delegației care a adus Focul Haric de la Ierusalim” – „Ziarul de Gardă” le reaminteşte cititorilor săi ce a descoperit de-a lungul timpului despre fiecare dintre membrii delegaţiei. Despre mitropolitul Vladimir, în articol se menţionează că „a încălcat din regulile bisericești, implicând biserica în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, după ce și-a anunțat practic susținerea pentru candidatul pro-rus, Igor Dodon”.

La fel, publicaţia îi reaminteşte Mitropolitului că „a apărut în ipostaze „nemitropolicești” cu Nelli Tcaciuc, despre care ar fi menționat că este rudă. Despre Constantin Ţuţu, deputat PD ce a mers după Focul Haric la Ierusalim, în articol se spune că „a fost achitat într-un dosar deschis în aprilie 2012 după omorul lui Alexei Veretca în curtea unui restaurant din Codrii Orheiului”.

Iurie Chiorescu, deputatul ajuns în Parlament după demisia lui Victor Roșca, a declarat pe 13 aprilie că, dacă va accepta mandatul de deputat atunci va fi „doar în echipa liberal-democrată”, dar deja pe 28 aprilie 2017 îşi anunţase decizia să adere la PDM. Eugeniu Nichiforciuc, devenit deputat în luna februarie 2015, când unii parlamentari PDM, aleși la scrutinul din noiembrie 2014, au decis să plece în Guvern, a înregistrat exact cu 20 de zile înainte, propria companie de construcții, „Construct Agent Grup”, care peste doar 3 luni a câștigat primul contract de peste 2 milioane de lei în raionul Florești.

Familia deputatului Nae-Simion Pleşca, mai scrie publicaţia, se afla din 2017 într-un proces de judecată cu unul dintre vecinii din curtea în care locuieşte, după ce legislatorul a construit un imobil cu trei nivele în coasta casei vecine. Gheorghe Cavcaliuc, şeful interimar al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), deşi are un salariu lunar de 10 mii de lei, îşi construieşte o vilă de lux la marginea Chişinăului, deşi în 2009 a cerut, iar judecătorii i-au satisfăcut cererea de a primi apartament de la stat.

„În noaptea de 7 aprilie 2018, Focul Haric a fost împărțit sutelor de mii de credincioși. Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în R. Moldova al 16-lea an consecutiv. Focul Haric reprezintă simbolul credinței și a curățeniei sufletești”, se mai arată în articol.

Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00
Link direct

Ziarul Naţional” acordă atenţie gestului președintelui R. Moldova, Igor Dodon, de a-l felicita pe Viktor Orban cu prilejul victoriei obținute de partidul său la alegerile parlamentare din Ungaria. Igor Dodon pare să fie primul dintre autoritățile de la Chișinău care-l felicită pe acesta cu victoria sa. Șeful statului a scris un mesaj de felicitare pentru Viktor Orban pe pagina sa de facebook. La finalul mesajului, Igor Dodon a menționat că „are relații personale bune” cu premierul ungar și că „va face totul pentru ca relațiile dintre R. Moldova și Ungaria să înregistreze o dinamică pozitivă în toate domeniile de interes comun”. Dodon își declară public „prietenia” cu un lider politic din Europa care și-a început cariera cu un discurs anti-URSS, dar între timp a devenit aliatul lui Putin din UE, se arată în articolul de pe site-ul ziarulnational.md.

Orban a intrat în politică printr-un discurs virulent, în 1989, contra Uniunii Sovietice, dar a ajuns, trei decenii mai târziu, să își construiască o rețea de putere după „manualul rusesc”, punând la colț presa și găsind în „străini” țapul ispășitor ideal, se mai menţionează în articol.

Supărarea Europei: votul mixt și ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. Aceasta este tema unui editorial al anlistului român Iulian Chifu ce apare pe deschide.md. Am făcut o lectură cu creionul în mână a ultimului raport despre implementarea planului de acțiuni UE-RM legat de Acordul de Asociere, scrie Chifu. E o oglindă a adevăratelor probleme ale Republicii Moldova și a reformelor necesare, parcurse sau așteptate, continuă el. Uniunea Europeană, Comisia Europeană, cu precădere, rămâne profund nemulțumită și supărată pentru nerespectarea de către Republica Moldova a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Oficiului pentru Drepturile Omului al OSCE legate de sistemul electoral, constată autorul. El se declară convins totuşi că banii europeni vin (Asistența Macro-Financiară (MFA), 40 mln euro ca și grant și 60 mln împrumuturi, adoptată de către Parlamentul European și Consiliu în 13 Septembrie 2017). Şi asta pentru că raportul menționează că plățile efective ale asistenței în 2018 depind de implementarea unui număr de condiții politice și respectarea strictă a angajamentelor față de FMI, iar după ultima vizită a echipei FMI la Chișinău, dar și după confirmările co-președintelui Comisiei UE-RM că cele 10 precondiții pentru prima tranșă au fost îndeplinite într-o formă satisfăcătoare, prima plată poate veni chiar în luna aprilie.

Adevărul.md publică un comentariu al aceluiaşi autor dedicat unionismului. După părerea lui Iulian Chifu, toţi cei care privesc unionismul emoţional, ca ideal, sau pragmatic, ca program şi soluţie, ştiu că un asemenea ideal nu e realizabil atât timp cât nu există o majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova convinşi să opteze pentru această soluţie şi cât timp un asemenea curent nu are o reprezentare parlamentară majoritară. Pentru că unirea o decid oamenii, explică el, dar o înfăptuiesc instituţiile, cu precădere Parlamentul şi Guvernul celor două state. Iar unionismul astăzi reprezintă la Chişinău un maxim de 30% susţinători, potrivit celor mai optimiste sondaje de opinie, în timp ce reprezentarea parlamentară a unioniştilor e discutabil dacă va exista în viitorul Parlament, după noul sistem de vot.

Dumitru Spătaru de la tribuna.md afirmă în unul din cele mai proaspete comentarii că, vor politicienii sau nu vor, dar polarizarea electoratului din capitală în alegerile anticipate ale primarului, preconizate pentru data de 20 mai 2018, se va produce. În continuare, analistul se concentrează pe întrebarea cui şi ce fel de polarizare i-ar prinde mai bine. Lui Andrei Năstase, crede le, îi convine polarizarea pe principiul pro-Vest şi pro-Est, dar şi polarizarea pe principiul oligarhi şi antioligarhi, şi asta pentru că Năstase e un exponent puternic atât al segmentului pro-european, cât şi al segmentului antioligarhic şi, dacă polarizarea se va produce pe unul din cele două principii, va avea mult de câştigat. Lui Valeriu Munteanu i-ar conveni în special polarizarea pe principiul unionişti şi statalişti, întrucât acesta e un exponent cu pondere al curentului unionist, iar în Chişinău o bună parte din electorat este unionistă.

Socialistului Ion Ceban îi convine atât polarizarea pe principiul pro-Vest şi pro-Est, cât şi polarizarea pe principiul statalişti şi unionişti, acesta reprezentând un partid puternic, cu viziuni preponderent pro-Est, dar, care, totodată, este şi un partid statalist cu o pondere electorală semnificativă în capitală, lucru care numaidecât se va expune asupra rezultatelor alegerilor.

Pe Silvia Radu, însă, în primul tur nu o va interesa nici un fel de polarizare – ea va încerca să scoată în prim plan aspectul profesionist, folosind ca argumente acţiunile pe care le-a întreprins începând cu noiembrie 2016 şi care au avut drept scop redresarea situaţiei din capitală. În turul doi, însă, dacă va ajunge, Radu va fi interesată şi chiar va depune efort pentru polarizarea electoratului în pro-Est şi pro-Vest. Nu este exclus că în anumită situaţie, în turul doi, Silvia Radu ar putea fi interesată şi de polarizarea electoratului pe principiul statalişti şi unionişti.

Dumitru Spătaru este şi autorul unui comentariu de pe tribuna.md ce caută să decodifice strategia prin care PD încearcă să cucerească toate segmentele de electorat din Moldova în perspectiva parlamentarelor. Contrar aşteptărilor, scrie el, Partidul Democrat se pare că nu va merge în viitoarea campanie electorală cu ideea polarizării electoratului în pro-rus şi pro-european, chiar dacă la un moment dat se părea că o asemenea divizare va fi principalul argument cu care PD va opera în alegeri. Fie răcirea relaţiilor PD cu Bruxelles-ul a jucat un rol anume în schimbarea strategiei electorale (intuite şi anticipate) a acestui partid, fie conştientizarea faptului că această polarizare ar avantaja mai degrabă PSRM (pe de o parte) şi PDA şi PAS (pe de altă parte), dar cert este că acum asistăm la o „desfăşurare de forţe” a PD cu totul pe alt front – cel social.

Parte a acestei desfăşurări de forţe ar fi, la părerea autorului, atât programul „Prima Casă”, cel destinat construcţiei a 1,2 mii km de drumuri într-un timp record. sala polivalentă modernă, cât şi indexarea de pensii sau creşterea de salarii. De regulă, scrie Spătaru, partidele ce se află la putere mai mult de două cicluri electorale (aşa cum e în cazul PD) încercă să „camufleze” în alegeri aspectul social, pentru că, chiar dacă se înregistrează unele reuşite, numărul nereuşitelor este mult mai mare, iar omul de rând, psihologic, e predispus să vadă în primul rând nereuşitele şi abia apoi reuşitele. PD însă se pare că e decis să acţioneze împotriva acestei logici, apelând la principiul bine cunoscut de consultanţii politici: „Transformă punctele slabe în puncte forte”.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG