Linkuri accesibilitate

Cu un an înainte de alegeri, nu se admit modificări electorale, pentru a nu schimba „regulile jocului” (interviu Andrian Candu/tribuna.md)


Interceptările telefonice au ajuns în topul măsurilor speciale de investigație efectuate de procurori în 2017 (anticorupție.md).

Dionis Cenuşă publică pe ipn.md o analiză la împlinirea a doi ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere și patru ani de la aplicarea lui provizorie. A generat succese izolate și pentru categorii mai degrabă înguste de cetățeni. Disfuncționalitățile R. Moldova nu pot fi înlăturate doar prin „europenizarea” cadrului legal național, ci și prin extragerea beneficiilor pentru public la etapa de implementare a acestuia. Instrumentele folosite pentru a impulsiona reformele legate de agenda europeană, inclusiv preluarea legislației europene, conțin o deficiență comună - se focusează în mare parte doar pe adoptarea de legi și acțiuni derivate, dar, deocamdată, nu a fost instituit niciun instrument pentru supravegherea calității implementării. Aflată într-o poziție vulnerabilă, inclusiv din cauza anului electoral și a evaluărilor pentru asistența macro-financiară, guvernarea de la Chişinău ar putea fi dispusă să accepte un astfel de nou instrument din partea UE, crede Cenuşă, iar UE, la rândul său, ar fi capabilă să evalueze nu doar gradul de preluare a acquis-ului său, ci și calitatea implementării legislației.

Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00
Link direct

În ajunul zilei în care la Bruxelles se reiau negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din UE, analistul român Iulian Chifu scrie pe deschide.md într-un comentariu că viitorul politicii de putere în UE e după minoritățile de blocaj. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană determină schimbări majore și în politica de putere în interiorul Uniunii Europene. Se creează o dezechilbru între vot și raportul de forțe la nivelul Uniunii Europene. Orice propunere franco-germană nu mai poate fi blocată decât de voturile următoarelor 13 state ca mărime. O formulă de coaliție greu de realizat și profund improbabilă. Crește preocuparea statelor mai puțin relevante ca dimensiuni și putere de vot în UE pentru modul în care se face agenda și sunt luate în discuție interesele lor. Acest lucru formează o nouă Europă, o altă Uniune Europeană decât cea pe care o cunoaștem și în care am aderat în 2007, scrie analistul.

Tribuna.md publica un fragment dintr-un interviu cu speakerul Andrian Candu ce abia urmează să apară integral pe site-ul publicaţiei. În crâmpeiul selectat Candu răspunde la întrebarea: admite modificări la legislația electorală în noua sesiune, așa cum cer unele forțe de opoziție? „Premise pentru modificări la legislația electorală sunt în continuu. Avem însă și o limitare stabilită de către organizațiile internaționale, Comisia de la Veneția și OSCE. Cu un an înainte de alegeri, nu se admit modificări electorale, pentru a nu schimba „regulile jocului în timpul jocului”. Partidele de opoziție cunosc acest lucru, doar că, probabil, nu au ieșit încă din criza de idei pentru a câștiga simpatia alegătorilor”, răspunde Andrian Candu.

O cincime din electoratul din moldova aşteaptă oferta. Cine o va face?, întreabă forţele politice moldovene Dumitru Spătaru în editorialul de pe acelaşi portal. Autorul are în vedere electoratului unionist. Anul Centenarului activizează spiritul unionist, iar partidele pro-europene trebuie să se gândească de pe acum la eventuale soluţii, crede Spătaru. Dacă nu vor şti să se poziţioneze corect, partidele pro-europene pur şi simplu vor fi lipsite de orice şansă de a obţine puterea în alegerile parlamentare din toamnă, mai scrie el. „Acest enorm segment de electorat poate veni către alegerile parlamentare nefiind „ancorat” de vreun partid sau bloc electoral. Aceasta va fi un dezastru pentru partidele pro-europene. Înţeleg ele oare acest lucru? Dacă da, atunci apare următoarea întrebare: Cine va avea curajul să vină cu o ofertă concretă pentru acest electorat? PAS şi PDA? Sau poate PD?”, îşi încheie ideea Dumitru Spătaru.

O investigaţie de pe anticoruptie.md arată că R. Moldova este un stat-ureche, întrucât interceptările au ajuns în topul măsurilor speciale de investigație efectuate de procurori în 2017. Deși mai mulți experți s-au arătat anterior îngrijorați de numărul mare al interceptărilor telefonice admise, reprezentanții Procuraturii Generale spun că, de fapt, ponderea este una redusă, iar aplicarea - justificată. Numărul măsurilor speciale de investigații aplicate a crescut odată cu creșterea numărului de dosare penale gestionate, explică Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. Legea statuează clar că astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave - spre regret, se înregistrează un număr mare de infracţiuni din aceste categorii - a comentat la rândul lui Eduard Harunjen, procurorul general.

Cine dintre demnitarii de la noi o fi renunţat vreodată, aşa cum a procedat preşedintele Liberiei, la o parte considerabilă din salariu, cu gândul la săracii acestei lumi sau la economia ce se prăbuşeşte constant?, se întreabă Aneta Grosu într-un editorial din zdg.md. Autoarea nu-şi aminteşte nici un nume. Acum, când îl avem preşedinte pe Igor Dodon, continuă ea, omul care a ajuns la putere promiţând bunăstare, pentru a convinge lumea că se ţine de cuvânt, încearcă să iasă în lume cu nişte acţiuni filantropice, organizate din banii altora. La fel au procedat şi alţi preşedinţi de la noi, pentru care, imediat cum ajungeau în funcţie, filantropia devenea o onoare, chiar dacă aceasta nu însemna şi jertfă, şi sacrificiu.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG