Dumitru Spătaru avansează în cel mai proaspăt comentariu de pe tribuna.md ideea că Partidul Democrat de guvernământ ar ţinti într-un nou segment electoral, cel unionist. Concluzia i-a venit autorului după ce Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege privind introducerea în Constituţie a limbii române ca limbă de stat. Unii spun că Guvernul a fost obligat să procedeze astfel după o decizie a Curţii Constituţionale din decembrie 2013, alţii însă, inclusiv Dumitru Spătaru, înclină să creadă că această mişcare ar avea legătură cu anul 2018, când se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, prin urmare este nu doar un an electoral, ci şi un an cu puternică semnificaţie pentru curentul unionist. Electoratul unionist este estimat de autor la vreo 20-30% din electoratul total al Republicii Moldova - segment de alegători ce deocamdată nu ar fi ancorat politic. Dumitru Spătaru crede că, în căutare de soluţii politice pentru anul electoral 2018, Partidul Democrat ar vrea să preia curentul unionist întrucât nu se ştie dacă va reuşi să devină suficient de convingător pentru electoratul proeuropean, iar pe stânga dominată de socialiştii nu prea are ce căuta. „Nu este exclus că evenimentele din ultima perioadă sunt doar un început de repoziţionare a PD, o repoziţionare care în scurt timp poate aduce acest partid pe extrema dreapta, unionistă a eşichierului politic autohton. Iar o astfel de poziţionare poate genera schimbări majore”, conchide autorul de la tribuna.md.
Dionis Cenuşă se referă într-un editorial publicat pe site-ul Agenţiei IPN, ipn.md, la natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de „constituționalizare” a vectorului european. Chiar dacă tentativa de a eterniza integrarea europeană a țării în acest mod are sprijinul multor segmente ale societății, scrie el, scopul acestui act politic derivă din interese politice de conjunctură ale partidului aflat la guvernare. Democrații ar vrea umbrirea definitivă a PLDM, cu care este asociată obținerea regimului fără vize cu UE, crede Cenuşă. Ei vor la fel să pună presiune pozitivă asupra Bruxelles-ului. Şi se folosesc de prilej inclusiv pentru a intensifica lupta geopolitică în interiorul țării. Dar inițiativa lor poate să erodeze coeziunea social-politică fisurată, în loc să o consolideze, avertizează autorul. De aceea, cea mai bună investiție în ireversibilitatea vectorului european ar fi, la părerea lui, realizarea cu succes a reformelor și modernizarea țării.
Nicole Negru continuă subiectul în ziarulnational.md. Ultimele două sondaje arată că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova se întorc din nou cu faţa spre Uniunea Europeană, scrie Negru. Există, la părerea lui, trei motive: prestaţia lui Dodon, care a promis în campania electorală marea şi sarea, dar acum se plânge că nu dispune de împuterniciri; UE nu mai lasă la latitudinea autorităţilor locale sarcina informării cetăţenilor privind proiectele sale şi beneficiile pe care le obţin oamenii şi al treilea motiv ar fi legat de rezultatele concrete ale guvernării care a reușit să țină economia pe linia de plutire și pune accentul în activitatea sa pe niște direcții care influențează în mod direct dispoziția cetățenilor. „Să sperăm totuși că rezultatele sondajelor nu vor „ameți” guvernarea PD, că aceasta nu va luneca pe panta acțiunilor antidemocratice, care duc spre totalitarism”, scrie în continuare Negru. El mai crede că, deși i-au întors din nou fața Europei, cetăţenii Republicii Moldova rămân încă cu reflexe estice, adică lor nu le displace un regim mai „stabil”, mai aproape de cel putinist.
Moldovenii se înghesuie să învețe limbi străine pentru a pleca din țară, anunţă titlul unui articol de pe moldnova.eu semnat de Doina Stempovschii. Centrele de pregătire lingvistică înfloresc în Chișinău, se arată în articol, iar pliante despre cursuri de studiere a limbilor străine se găsesc pe toți stâlpii din oraș. Moldovenii chiar își doresc să însușească o altă limbă, însă nu de dragul educației și a culturii generale, ci pentru a emigra, mai scrie autoarea. Pe lângă engleză și franceză, moldovenii frecventează cursuri de arabă, turcă, chineză și portugheză. „În ultima perioadă foarte mulți sună și întreabă de norvegiană, suedeză sau daneză”, spune Svetlana Ceban, administratoarea unui centru de instruire lingvistică din Chișinău. Se pare că moldovenii renunță la destinațiile clasice de emigrare, precum Italia, Spania sau Franța și se orientează spre țările nordice, acestea fiind, de altfel, și statele cu un nivel înalt de trai.
