Presa comentează, fără însă a aduce multe elemente noi, vizita de la Strasbourg a liderului principalului partid de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Preocuparea principală e ce scop a urmărit şi în ce calitate a fost primit de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, cel care în urmă cu câţiva ani semna un articol în care constata că Moldova este un stat capturat.
Agenţia Unimedia scrie că a fost de fapt o întrevedere oficială cu ministrul de Externe, Andrei Galbur, care a fost însoţit şi de Ministrul Justiției și Vlad Plahotniuc, potrivit unei precizări făcute pentru portal de către Daniel Holtgen (purtătorul de cuvânt al președintelui CoE). Unimedia mai scrie că Vlad Plahotniuc nu figura inițial în delegația RM, iar în acest sens face referire la site-ul CoE, care arată că agenda lui Thorbjørn Jagland a prevăzut o întrevedere cu Andrei Galbur și Vladimir Cebotari. Nici serviciul de presă al Ministerului de Externe, nici cel al PDM nu au putut răspunde la întrebarea cum Vladimir Plahotniuc a apărut în delegația oficială a RM, mai scrie Unimedia.
Politologul Dionis Cenușa scrie într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN (ipn.md) că este practic imposibil să fie asigurată o perspectivă europeană a R. Moldova fără ca să existe o unitate cât mai largă în societate și în rândul clasei politice. R. Moldova este puternic afectată de diviziunile geopolitice, care segmentează societatea și chiar geografia țării, astfel că, este dificilă contemplarea unei perspective europene atotcuprinzătoare. „[…] Nicio intervenție în Constituție sau forțare a publicului să îndrăgească UE nu se va solda cu efecte pozitive pentru avansarea durabilă a integrării europene. Cetățenii trebuie convertiți la ideile europene pe căi benevole, iar preferabil prin experimentarea unor beneficii directe din apropierea de UE”, notează Dionis Cenușa. Comentatorul observă că unele schimbări pozitive în acest sens au loc deja în autonomia găgăuză, mai puține însă în Transnistria, din cauza absenței unei perspective clare de reintegrare a R. Moldova.
Comentatorul politic Nicolae Negru scrie într-un editorial publicat pe site-ul „Ziarului Național” (ziarulnational.md) că mișcarea unionistă din R. Moldova trebuie să fie pașnică, politicoasă, corectă, legală și cât mai cuprinzătoare. Pe de altă parte, comentatorul crede că cea mai mare greșeală a unioniștilor ar fi să lunece pe panta nerăbdării, a intransigenței și fanatismului, să sperie lumea cu obsesia Unirii, cu diferite termene sau planuri. În pledoaria sa pro-unire, Nicolae Negru notează că în cazul realizării, cele șase idei de interconectare dintre România și R. Moldova, propuse de Maia Sandu, vor avea un impact unionist mai puternic decât toate marșurile luate împreună. Autorul editorialului este de părerea că prin realizarea Acordului de Asociere R. Moldova-UE și DCFTA, este apropiat momentul re-unirii, iar procesul de reintegrare europeană ar permite „prindem doi iepuri”: al democratizării, modernizării și al reunificării cu România cu eforturi minime. „[…] Unirea inteligentă e preferabilă Unirii urgente, după hatârul unor politicieni”, punctează Nicolae Negru.
Comentatorul politic Petru Bogatu alege pentru comentariul său de pe deschide.md tema polemicii la tema Unirii a liderului PAS, Maia Sandu, cu ex-președintele român, Traian Băsescu. I-ar fi erodat deja PAS-ului o parte din sprijinul popular, crede Petru Bogatu. Observaţia lui e că PUN revendică în mare parte același segment de electorat pe care mizează PAS, astfel că este inevitabilă concurența dintre cele două parte. Analistul politic crede că o competiție politică decentă și sănătoasă între două formațiuni prooccidentale nu poate fi un obstacol în calea cooperării lor ulterioare, numai că, notează comentatorul, în urma războiului politic nu tocmai drept pe care îl poartă liderul PAS cu Băsescu, numărul susținătorilor Maiei Sandu ar putea să se înjumătățească. Petru Bogatu consideră că cel puțin 50% din electoratul proeuropean îl constituie unioniștii.
Agora.md publică o scrisoare adresată unor instituții europene de către primarul suspendat al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, în care afirmă, între altele, că el a fost suspendat pentru „a legitima” interimatul Silviei Radu. „[…] Asta mă transformă nu doar pe mine, ci și întregul oraș într-un ostatic al intereselor politice a partidelor de la guvernare”, consideră Dorin Chirtoacă. Edilul susține că dacă există un minim respect față de prezumția nevinovăției, această suspendare trebuie anulată, iar el trebuie să-și exercite atribuțiile până la o decizie finală a instanței. În acest sens, Dorin Chirtoacă a invocat și rezultatele referendumului, care au fost în favoarea sa.
Portalul jurnal.md îl citează pe deputatul român, jurnalistul Matei Dobriovie, care a declarat, în contextul deciziei UE de a acorda 4,9 mil. de euro pentru combaterea dezinformării şi a ştirilor false, că Bruxellesul trebuie să combată nu doar propaganda rusească în R. Moldova, ci și ştirile false propagate de oligarhii locali. „[…] Altfel banii vor fi risipiţi sau mai rău alocaţi tocmai celor care produc fake news”, a menționat deputatul de la București.
Timpul.md subliniază într-un articol că unele acorduri, semnate săptămâna trecută de reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, contravin legislaţiei R. Moldova. Este citat expertul asociat al IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, care se arată rezervat în ceea ce privește respectarea acordurilor, deoarece în ultimii 20 de ani, Tiraspolul a semnat şi alte protocoale, care însă au rămas doar pe hârtie. Cu referință la protocolul privind recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între cele două maluri ale Nistrului, expertul a spus că nu-și imaginează cum acestea ar putea fi implementate dacă ele contravin legislației. Fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, citat în Timpul, s-a arătat rezervat că cele patru acorduri vor avea succes, spunând că cedările făcute de Chișinăul au condus întotdeauna la întărirea „statalității Transnistriei.”
Tribuna.md publică copia demersului unui grup de jurnaliști – Vasile Botnaru (Europa Liberă), Lorena Bogza (PRO-TV), Natalia Morari (TV-8), Gheorghe Gonţa (TVC-21), Nicolae Negru (Ziarul Naţional) şi Igor Volniţchi (Tribuna), adresat ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, conducerii Departamentului Instituţii Penitenciare și a Penitenciarului nr. 13 din Chişinău, în care solicită permisiunea realizării unui interviu cu ex-premierul, Vlad Filat, deținut în Penitenciarul nr.13 din Chișinău. Semnatarii demersului fac trimitere, în susţinerea demersului lor, la normele din legile R. Moldova, cât şi la prevederile legislaţiei internaţionale. Demersul datează cu 30 noiembrie și au fost înregistrate de cele trei instituții. La același subiect, „Ziarul Național” îl citează pe fostul procuror al Chișinăului, Ion Diacov, care a declarat că demersul va fi respins, pentru că jurnaliștii „au greșit adresa.” „[…] Jurnaliștii trebuiau să se adreseze la Procuratura Anticorupție și CNA, care continuă urmărirea penală împotriva lui Filat”, a menționat Ion Diacov.
