Prin numirea ministru al apărării criza instituțională nu a fost depășită. Ea abia începe, iar efectele pot fi devastatoare, anticipează editorialistul portalului tribuna.md Dumitru Spătaru. Analizând legea cu privire la apărarea naţională, comentatorul observă că şefului statului îi revin o mulţime de prerogative care au legătură directă cu activitatea ministrului pe care Dodon a spus că nu-l recunoaşte. „Rămâne doar să aşteptăm momentul când va exploda bomba”, punctează Dumitru Spătaru.
Despre înlăturarea preşedintelui Dodon din procesul de numire a şefului Apărării este şi editorialul semnat de Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. „Spectacolul s-a încheiat. Sau poate nu? (...) Acum contează ce va zice „spectatorul” (…) Mă refer la partenerii noștri strategici din Vest, pentru care s-a dat acest spectacol”, notează Grozavu. El crede că PDM avea nevoie de acest spectacol politic artificial pentru ca să-şi demonstreze „atașamentul față de cauza pro-europeană și pro-atlantică”. Grozavu mai notează că dacă PDM și Plahotniuc ar vedea în Dodon pericolul rusesc despre care vorbesc, (…) ar fi inițiat procedura de suspendare a şefului statului. „Păi, ce faceți, domnilor democarți: luptați cu Dodon sau vă acoperiți cu el scenariile pro-UE și pro-NATO?”, întreabă pe final Petru Grozavu.
Programul „Prima casă” a Guvernului Filip conţine factori şi riscuri de corupţie, titrează portalul anticoruptie.md cu referire la un raport de expertiză elaborat de CNA. Proiectul nu prevede criterii clare de selectare a beneficiarilor, lasă această sarcină la latitudinea funcţionarilor care vor acorda creditele bancare garantate parțial de stat, ceea ce creează riscuri de abuzuri din partea acestora. „ (…) va perpetua săvârșirea abuzurilor de serviciu, depășiri a atribuțiilor de serviciu, conflicte de interese și/sau favoritism, precum și altor manifestări de corupție”, se arată în expertiza CNA.
Tot pe anticoruptie.md aflaţi că în Moldova în anul 2017 se arestează mai mult decât în 2009, chiar dacă între timp legislaţia a fost modificată, iar aplicarea măsurii de arest a devenit mai anevoioasă. „Contrar declaraţiilor oficialilor, în ultimii ani, procurorii cer mai des arestarea. Demersurile admise de judecători sunt în creştere în ultimii ani”, remarcă directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea.
Jurnal de Chișinău publică un comentariu semnat de Adrian Ciubotaru despre referendumul de demitere a primarului Dorin Chirtoacă. Indiferent de rezultatele plebiscitului Chirtoacă nu va mai fi primar al municipiului Chișinău. „Ce nu va face referendumul vor face organele de drept”, notează comentatorul. El spune că și-ar dori ca edilul să plece frumos (...) să ceară scuze de la cei pe care i-a decepționat (… ) să se despartă de PL și să-i condamne practicile. „Pe scurt, îmi doresc un act de curaj din partea domnului Dorin Chirtoacă, un curaj care nu-i va repara greșelile, dar cel puțin îi va răscumpăra obrazul”, punctează Adrian Ciubotaru recunoscând însă că e un visător.
„Starea de comă a justiției moldovenești” - așa își intitulează Simion Ciochină corespondența pentru Deutsche Welle (dw.com). El relatează despre cazul lui Andrei Brăguță, tânărul care a murit în detenție după ce a fost bătut cu cruzime de alţi deţinuţi fără ca gardienii să intervină. „Acest caz confirmă că în Moldova drepturile cetățeanului și chiar viața nu înseamnă nimic”, scrie jurnalistul. El aminteşte că situația gravă din justiția moldoveană și lipsa reformelor din sistem a determinat Uniunea Europeană să stopeze asistența financiară în acest domeniu. „Justiția moldovenească rămâne în comă, iar semne de viață, care ar da o speranță în viitor, nu se văd (…)”.
„Patriarhul Kiril nu aduce putinismul la Bucureşti”, afirmă George Damian într-un editorial pe moldnova.eu. „Vizita Patriarhului Kiril al Rusiei la București nu înseamnă că România a intrat în sfera de influență a Moscovei. Legăturile dintre cele două biserici sunt mult prea vechi și iar legăturile dintre creștinii ortodocși sunt de altă natură pentru a permite o astfel de vulgarizare”. Damian mai notează că „România rămâne pe mai departe în NATO și UE, în ciuda isteriilor care văd în vizita Patriarhului Kiril la București o deschidere nepermisă către Rusia”.
