Linkuri accesibilitate

Cetățeniile modovenești acordate investitorilor străini (Răzvan Voncu/adevărul.md).

Pentru ce a putut merge Plahotniuc la Erdogan? Este titlul unei analize semnate de Valeriu Vasilică, directorul Agenției IPN. „Miza vizitei în Turcia de joia trecută poate fi o sumă mare de bani pentru nevoile bugetului, cu care guvernarea să poată plăti salarii și pensii și să evite colapsul social-economic”, scrie autorul. „S-ar putea ca, oficial, împrumutul să poată fi contractat sub „proiecte de dezvoltare” sau „de investiții de amploare”, mai spune Valeriu Vasilică, potrivit căruia guvernarea în așa fel s-ar asigura în cazul în care Uniunea Europeană va decide să nu acorde cele 100 de milioane promise anterior. Doar că președintele turc nu are de ce să dea acești bani fără să primească ceva înapoi, iar garanții că va primi ceea ce i se va promite ar fi putut să-i ofere un singur om, scrie Valeriu Vasilică făcând aluzie la liderul PDM, Vlad Plahotniuc. În analiza publicată pe site-ul IPN, autorul concluzionează că „prețul cel mai mare pentru societatea moldovenească ar putea fi că, ne mai depinzând atât de tare de Bruxelles, guvernarea de la Chișinău nu va mai avea obligațiuni la fel de mari pentru reformele asumate prin Acordul de asociere”.

Prima provocare a noului Șef al Delegației UE va fi asistența macro-financiară pentru Moldova, este de părere politologul Dions Cenușa. Într-un material publicat pe ipn.md, el nu exclude că Uniunea Europeană va acorda totuși asistența financiară Republicii Moldova, în urma unui compromis. Al doilea scenariu anticipat de Dionis Cenușă reprezintă o tentativă a UE de a lega guvernarea de noi angajamente și condiționalități, prevăzute de Acordul privind asistența macro-financiară. „În acest fel, europenii pot să folosească asistența ca pe o pârghie pentru a le cere autorităților moldovenești să asigure funcționarea instituțiilor democratice într-un an electoral”. Pe de altă parte, Dionis Cenușa privește cu scepticism scenariul potrivit căruia UE ar renunța să mai acorde Chișinăului banii promiși.

Răzvan Voncu, unul dintre autorii platformei de bloguri adevarul.ro, își îndreaptă atenția către subiectul cetățeniilor modovenești acordate investitorilor străini, intenție anunțată anterior de guvernare. Răzvan Voncu scrie că este puțin probabil ca investitori italiei sau francezi să aspire la „o cetățenie care nu înseamnă nimic”. El enumeră câteva grupuri care, în opinia lui, ar fi cu adevărat interesate de cetățenia Republicii Moldova. Este vorba de cei care ar dori să obțină un pașaport cu care să poată călători în Uniunea Europeană fără viză, dar și de cei interesați să se instaleze în Republica Moldova pentru a fugi, eventual, de justiția internațională mai scrie Răzvan Voncu.

Deşi până la următoarele alegeri parlamentare e încă ceva mai mult de un an, unele partide din Republica Moldova deja şi-ai ales temele de campanie şi acţionează în vederea promovării lor, observă unul dintre autorii portalului tribuna.md Dumitru Spătaru. El se arată sigur că tema de campanie a Partidului Democrat va fi integrarea europeană a Republicii Moldova, iar pilonul de bază în promovarea ei va fi modificarea Constituţiei prin introducerea obiectivului de integrare europeană în Legea Supremă. Procedura ar dura un an iar punctul final ar putea fi pus chiar în ajunul startului campaniei electorale, observă autorul. Socialiștii vor miza însă pe intenția de trecere la forma de guvernare prezidenţială, iar avantajați se pare vor fi, în opinia lui Dumitru Spătaru, partidele care promovează unirea cu România, având în vedere semnificaţia istorică a anului 2018 (o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România). Pe mesajul „anti-oligarhic” va miza formațiunea „Partidul Nostru” mai anticipează Dumitru Spătaru.

Despre referendumul catalan scrie analistul politic Iulian Chifu pe evz.ro. În opinia autorului, referendumul catalan de duminică înseamnă „relansarea unei epoci în care populismul euro-sceptic și nu rareori eurofob se deplasează în mod substanțial către fenomene din spațiul fragmentării Europei, a separatismului și a rupturilor interne între regiuni puternice și bogate, cu baze etnice mai mult sau mai puțin discutabile dar cu rădăcini istorice fundamentale”.

Editorialistul ziarului Timpul, Silviu Tănase, este de părere că „președintele conduce un partid extermist”. El scrie într-un editorial publicat pe timpul.md că „în Europa și în statele dezvoltate, [...] un partid precum PSRM care militează pentru drepturile Bisericii (Ortodoxe) și pentru un „naționalism” autohton - ar fi catalogate, în orice stat civilizat, ca partide de dreapta sau chiar extremiste”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG