Linkuri accesibilitate

Cum a fost elaborată și adoptată în 2016 Legea privind amnistia și în favoarea cui (RISE Moldova).

„Puciul nevăzut al președintelui Dodon” este titlul unui editorial semnat pe portalul deschide.md de către analistul politic Petru Bogatu. Convingerea autorului e că președintele Igor Dodon a pus la cale un puci în Republica Moldova care deja s-ar afla în plină derulare. „[…] Latent şi deghizat, acesta pare că e brodat în canavaua tipică a războiului hibrid. […] Arma letală a Moscovei este cuvântul găunos al preşedintelui Republica Moldova”, notează Bogatu. Retorica antioccidentală și ameninţările lui Igor Dodon cu denunţarea Acordului de asociere cu UE – opinează analistul politic – sunt ca rachetele balistice experimentate de Kim Jong Un. Prin declaraţiile sale provocatoare, Igor Dodon ruinează economia naţională, amână crearea unor noi locuri de muncă și descurajează investitorii străini, mai scrie Bogatu. „[…] Răul pricinuit de Dodon e un fapt statistic. Este măsurabil şi palpabil, poate fi contabilizat”, adaugă autorul.


Politologul Dionis Cenușa scrie într-un comentariu - „Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană?” - pe site-ul agenției IPN că schimbarea legislației electorale, contrar consensului politic și public comun, a demonstrat că, în Republica Moldova, democrația nu este deloc previzibilă, ci mai degrabă dirijabilă. „[…] În condițiile unei asemenea democrații, orice reformă introdusă pe agendă are un impact limitat, dar și proporțional interesului forțelor politice aflate la guvernare”, scrie politologul. Eficacitatea reformelor, crede Dionis Cenușa, depinde de viabilitatea instituțiilor independente, lucru imposibil, dacă factorul politic neglijează sau subminează buna guvernare și alte principii europene. Politologul este de părere că ignorarea statului de drept sau a drepturilor omului poate descalifica procesul de integrare europeană, transformându-l într-o intervenție ordinară, și cu impact limitat.

O investigație RISE Moldova descrie cum a fost elaborată și adoptată în 2016 Legea privind amnistia, menționând că printre beneficiarii legii se numără ex-procurorul general interimar, Andrei Pântea, judecătorul Andrei Balan și polițistul torționar Dumitru Dudca. Autorul investigației, Iurie Sanduța, constată că fostul procuror Andrei Pântea, care fusese judecat penal pentru că a reformat Procuratura în favoarea unei autorități criminale, a semnat o cerere prin care a cerut să fie amnistiat la 5 ianuarie 2016, atunci când legea respectivă nu exista încă. De la intrarea în vigoare a Legii amnistiei până la 22 august 2017 – au beneficiat de amnistie 2601 de deținuți, dintre care 489 au fost eliberați din penitenciar. În perioada respectivă, procurorii au amnistiat peste o mie de persoane anchetate penal.

Dumitru Spătaru scrie într-un editorial pe tribuna.md că guvernarea ar putea primi o lovitură puternică din partea PSRM, dacă aceasta ar decide să iasă din componența Comisiei pentru constituirea circumscripţiilor uninominale, formată în contextul noii legi electorale. „[…] Nu este greu să ne dăm seama că, dacă socialiştii ar decide la un moment dat să se retragă din activitatea acestei comisii, credibilitatea ei (care şi aşa e extrem de scăzută) ar deveni practic egală cu zero”, notează autorul editorialului. Dacă guvernarea va decide să introducă turul doi în circumscripţiile uninominale sau va promova și alte puncte de vedere ce nu vor conveni PSRM, potrivit lui Dumitru Spătaru, cu siguranţă PSRM se va gândi la măsuri de răspuns, iar una dintre acestea ar fi să se retragă din componența Comisiei pentru constituirea circumscripţiilor uninominale. „[…] E un fel de călcâi al lui Ahile, pe care-l are guvernarea, şi am impresia că socialiştii ştiu acest lucru şi se pregătesc să acţioneze”, punctează Dumitru Spătaru.

Un articol de pe zdg.md se referă la fenomenul traseismului în Parlamentul Republicii Moldova, observând că de la alegerile parlamentare din 2014 și până în prezent, mai mulți deputați și-au părăsit partidele care le-au reprezentat atunci când au acces în Parlament. Cel mai puțin de pe urma migrației deputaților a avut de suferit PSRM, care a pierdut doar un deputat, iar cel care a câștigat cei mai mulți deputați a fost PDM. ZdG scrie că, potrivit rezultatelor alegerilor din 30 noiembrie 2014, PSRM avea 25 mandate (în prezent 24) , PLDM 23 (5 acum), PCRM 21 (7 în prezent), PDM 19 (în prezent 39) şi PL 13 (8 în prezent).

Într-un editorial publicat în ziarulnational.md, comentatorul politic Nicolae Negru notează că președinta PAS, Maia Sandu are cele mai mari șanse electorale, dacă își va gândi bine acțiunile tactice. Totuși, după cum observă analistul politic, e timpul ca lidera PAS „să nu se mai țină de mână cu Andrei Năstase, ca PAS să pășească pe drumul politicii de sine stătător.” Nicolae Negru opinează că Maia Sandu trebuie să-și formeze stilul său politic și să nu-l „imite” pe Andrei Năstase. Comentatorul politic lasă să se înțeleagă că Maia Sandu pare „secundară” la acțiunile de protest organizate în comun cu PPDA. „[…] În politică, 1+1 nu este egal cu 2 și PPDA+PAS ar putea să ducă la micșorarea numărului de alegători, nu la sporirea lor, după cum cred unii. E de înțeles de ce o curtează liderul PPDA, cu ale sale 6% de încredere, pe lidera PAS, cu 22%. Nu e de înțeles de ce se lasă ademenită Maia Sandu”, constată Nicolae Negru.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG