La trei ani de la semnarea Acordului de asociere percepțiile moldovenilor față de integrarea europeană rămân „distorsionate”, constată politologul Dionis Cenuşă într-un comentariu pentru agenţia de presă IPN.
Potrivit lui, integrarea europeană este percepută ca fiind un proiect elitist, detașat şi îndepărtat de interesul public general. „Orice vid provocat de reticența, înstrăinarea sau critica față de proiectul european este ușor umplut de preferințele pentru Uniunea Euroasiatică”, notează politologul. După părerea sa, UE ar trebui să se preocupe ca agenda europeană să funcționeze cu precizie, interesele publicului larg să fie promovate și protejate, iar abaterile guvernării să fie criticate public și răspicat ... Altfel, „integrarea europeană nu va reuși să recapete popularitatea, să anuleze speculațiile despre elitism și să cucerească mintea, inima, dar și stomacul publicului moldovenesc”, este de părere Dionis Cenuşă.
Comentatorul Igor Volniţchi pretinde într-un articol pe tribuna.md că a dezlegat misterul legat de ce-i unește pe moldoveni. „Ura şi invidia reciprocă” unesc societatea moldoveană, constată Volniţchi. „Aceasta ne lipsește şi de ultima șansă de a ieși din groapa adâncă în care suntem cu toții, şi de ultima speranță că ceva bun se poate întâmpla şi în Republica Moldova”, este concluzia autorului. Igor Volniţchi își încheie comentariul cu îndemnul „urâţi-vă, dragi moldoveni! Invidiaţi-vă şi distrugeţi-vă reciproc, căci măcar aşa veţi putea spune că aveţi şi voi ceva în stare să unească întreaga societate!”
Nicolae Negru semnează pe pagina web a Ziarului Naţional un nou editorial în care revine la cererea guvernului moldovean către ONU privind retragerea trupelor rusești. Editorialistul notează că presa rusă „a distorsionat de la bun început intențiile Chișinăului, speriind lumea cu spectrul unui nou război pe Nistru, iar „Igor Dodon asistă activ şi disciplinat propaganda rusă … contribuind la ațâțarea unei isterii de „război””. Editorialistul nu exclude că această cerere a guvernului ar putea fi o „încercare de implicare a Republicii Moldova într-un conflict militar regional”, odată ce preşedintele Igor Dodon a anunțat că … va scoate oamenii în stradă și „nu este exclus” că, spre sfârșitul anului, va convoca „Marea Adunare Națională” pentru a debarca actuala guvernare. „Înainte de a-l numi pe Dodon trădător, trebuie verificată sănătatea sa mintală”, concluzionează Nicolae Negru.
„Cristalizarea poziției Republicii Moldova față de Moscova se datorează în primul rând contextului internațional. Nimeni în vârful piramidei de la Chișinău nu acționează doar pe propria răspundere când înfruntă lucrătura rusească împotriva Republicii Moldova”, notează comentatorul politic Petru Bogatu într-un editorial pentru deschide.md. După părerea sa, „actuala conjunctură internațională lipsește Republica Moldova de confortul unui mic stat care se pretinde neutru”. Bogatu sugerează că propaganda rusească ar fi reușit să inducă ideea că Putin ar fi mai puțin nociv și dăunător decât guvernanții de la Chișinău și observă că această ideea preluată masiv de presă a devenit apoi laitmotivul unor forțe de opoziție. „Diminuarea sau chiar ignorarea pericolului rusesc a permis Kremlinului să câștige pentru Dodon alegerile prezidențiale, să fragmenteze, să compromită și să învrăjbească clasa politică pro-europeană de la Chișinău”, scrie Bogatu. „Războiul hibrid al Rusiei lovește Republica Moldova din spate, subminându-i puternic capacitatea de apărare”, este concluzia editorialistului Petru Bogatu.
Newsmaker.md publică un articol de opinie semnat de Olga Gnatkova despre cazul răsunător al lui Andrei Brăguţă, bărbat de 31 de ani care a decedat în detenție în condiții suspecte, luna trecută. Analizând felul în care s-a reacţionat, inclusiv pe reţele de socializare, autoarea ajunge la concluzia că ceea ce pare să se fi trecut cu vederea e că a murit un om. „Uităm că în locul lui Braguţa putea fi oricare dintre noi”, scrie jurnalista. Ea mai observă că rămân sub un mare semn de întrebare rolul pe care l-au jucat în acest caz judecătorul, procurorul şi colaboratorii penitenciarului. „Deşi procuratura vorbeşte despre probleme sistemice, puţin probabil că vor fi sancţionaţi şi eliberaţi din funcţie conducători din poliţie, MAI sau din Ministerul Justiţiei”. Acest caz încă neelucidat este oglinda nu doar a guvernării, ci şi a societăţii, constată autoarea. „Tragedia lui Andrei Brăguţă a arătat că în Moldova nu doar politicul a pierdut chipul uman. Doar că pentru asta nu avem pe cine învinui”,este de părere Olga Gnatkova.
Intenţia preşedintelui Igor Dodon de a revizui componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS) prin excluderea premierului Pavel Filip şi a spicherului Andrian Candu este „foarte posibilă”, scrie Victor Surugiu într-un articol pe noi.md. „De reglementarea numărului membrilor Consiliului, a funcțiilor lui și modului de activitate răspunde nemijlocit președintele”. Victor Surugiu aminteşte că amintește că precedente de revizuire a CSS au fost pe timpul lui Nicolae Timofti, când a fost exclus guvernatorul de atunci al BNM, Dorin Drăguțanu, decizie care a coincis cu începutul anchetei privind frauda bancară. După părerea autorului, CSS și-ar fi pierdut considerabil pozițiile, în ultimii ani, și a început să fie perceput ca un „loc pentru întâlniri formale ale membrilor de rang înalt”. „Igor Dodon ar dori să utilizeze mai activ resursele CSS, însă îl împiedică confruntarea politică cu partidele de guvernământ”.
