Linkuri accesibilitate

Nici un funcționar public din R. Moldova nu fost condamnat pentru îmbogățire ilicită în procesele din ultimii trei ani (Moldovacurată.md)


Practic, în regiunea transnistreană limba română nu mai este vorbită în spaţiul public (Ion Manole/IPN).

Jurnalistul Serghei Ilcenko anticipează într-un comentariu pentru portalul Ava.md că la apropiată sesiune a Adunării Generale a ONU, care va avea loc la 12 septembrie, Federaţia Rusă va domina agenda. Şi asta pentru că două state – Republica Moldova şi Ucraina, intenţionează să pună în discuţie implicarea Federaţiei Ruse în conflictul din Estul Ucrainei şi retragerea din regiunea transnistreană a trupelor ruse. Autorul aminteşte de reacţia diplomaţiei de la Chişinău care a precizat că cererea vizează doar Grupul Operativ al Forţelor Armate a Federaţiei Ruse (GOTR), grup care desfăşoară cu regularitate aplicaţii militare în stânga Nistrului. Miercuri, bunăoară, militarii ruşi au exersat „combaterea unui atac terorist într-o zonă locuită de civili”. Iată de ce, crede jurnalistul Serghei Ilcenko de la Ava.md Federaţia Rusă se va opune cu vehemenţă cererilor din partea Republicii Moldova şi Ucrainei. „Rusia are nevoie în regiune de o grupare de forţă care ar ţinti atât Moldova, cât şi Ucraina. O grupare care pe plan internaţional este prezentată ca o misiune de menţinere a păcii”.

În cel mai recent articol plasat pe portalul Moldovacurată.md care, între altele, investigează declaraţiile de avere ale demnitarilor, se constată că, deocamdată, nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii trei ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.

Într-un scurt interviu oferit agenţiei de ştiri IPN, directorul asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, care, între altele, monitorizează şi respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, ajunge la concluzia că, deşi este una din cele trei limbi „oficiale” în regiune, limba română practic nu este vorbită în spaţiul public. „Nu mai există cenzură în acest sens, dar limba română pur și simplu este ignorată, iar cei ce o vorbesc sunt limitați să o vorbească în cercuri restrânse (în familie sau în cele câteva sate). În puținele școli din regiune unde se păstrează limba română, gradul de predare și cunoaștere a acesteia este tot mai slab”, a mai spus Ion Manole, precizând că Chișinăul nu a fost preocupat niciodată de problema menținerii și promovării limbii române în regiune.

Reporterii de la „Ziarul de Gardă” au încercat să facă un total al cheltuielilor pe care sunt nevoiţi să le suporte părinţii înainte de 1 septembrie. Aşadar, una dintre cele mai scumpe achiziții este uniforma școlară. De cele mai multe ori, școlile nu solicită un anumit tip de îmbrăcăminte, important fiind doar ca stilul să corespundă celui clasic. Pentru haine, vorba vine, din cap până-n picioare, părinţii vor scoate din buzunar puţin peste o mie de lei. La cheltuieli se mai adaugă un rucsac cu spătar ortopedic – aproape 700 de lei, rechizite – puţin peste 300 de lei şi, în fine, florile pentru careul solemn din 1 septembrie între 50 şi 100 de lei. Aşadar, cheltuielile se ridică la … aproape cinci mii de lei este concluzia reporterilor de la Ziarul de Gardă.

Un comentariu semnat pe platforma E-sănătate de Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe în cadrul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate vizează transparenţa gestionării banilor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Până acum, constată expertul, nu a fost asigurată transparenţa distribuirii şi utilizării mijloacelor financiare din fond, „acest deziderat rămâne steril, iar modul de gestionare a resurselor trezeşte mai multe întrebări şi dubii”, conchide Ghenadie Ţurcanu. El se întreabă, bunoară, de ce astăzi nu se poate găsi pe pagina oficială a Casei Naţionale pentru Asigurări în Medicină contractele cu spectrul, volumul şi costul serviciilor plătite din fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente? Un singur lucru este cert acum, în opinia autorului. Dacă în lege ar fi existat reglementări clare privind asigurarea transparenței, fondurile CNAM nu ar fi ajuns parte a miliardului furat.

„Cât de eficiente sunt deciziile Guvernului Filip” este titlul unui articol semnat pe portalul Moldnova.eu. Ziariştii pornesc de la anunţul că Guvernul a adoptat în primele șase luni ale acestui an 523 de hotărâri. Performerii sunt Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu 110 decizii, Ministerul Economiei cu 56 de hotărâri promovate și Ministerul Finanțelor cu patruzeci. Reporterii au solicitat opiniile mai multor experţi, care pot fi rezumate în felul următor: numărul mare de hotărâri de guvern nu poate fi considerat un succes. Cei mai mulți cred că este mai important conținutul actelor, iar acestea să fie aplicabile. De asemenea, Guvernul este atenționat că nu e suficient de transparent și adoptă hotărâri fără a le consulta cu publicul larg.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG