Linkuri accesibilitate

„Visul rusesc este mort în Republica Moldova” (Petru Bogatu/deschide.md)


Politicieni influenți locali și străini ar fi interesați în escaladarea conflictului cu regiunea transnistreană (interviu Igor Dodon/Tass).

Portalul agora.md scrie că Igor, fiul mai mic al procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, a apărut alături de președintele Igor Dodon la concertul dedicat „Zilei Găgăuziei”, care a avut loc la 19 august, în Comrat. Agora notează că fiul procurorului Rusiei, care figurează într-o investigație a opozantului rus Alexei Navalnâi drept cel care câștigă una după alta licitațiile în contracte cu statul, apare stând în primul rând în fața scenei la Comrat, în dreapta lui Igor Dodon. Potrivit portalului, Igor Ceaika a mai fost Chișinău pe 29 iulie, când ar fi avut o întâlnire de afaceri în Capitală exact în perioada conflictului dintre vicepremierul rus Dmitri Rogozin și autoritățile de la Chișinău.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:09 0:00
Link direct

Cristian Cobuz scrie într-un articol de opinie publicat pe site-ul cotidianul.ro că săptămâna trecută în Republica Moldova a avut loc, poate, „cea mai cruntă înfrângere a justiției libere”, atunci când Consiliul Superior al Magistraturii a respins apelul judecătoarei Domnica Manole, lăsând definitivă hotărârea de excludere a acesteia din magistratura moldovenească. Autorul articolului opinează că, astfel, Plahotniuc a eliminat din sistem pe singurul magistrat care a avut curajul să i se opună, creând astfel un exemplu trist pentru oricare alt magistrat moldovean care va fi pus în situația să judece cauze în care este interesat oligarhul. Cristian Cobuz mai notează că vizavi de acest caz au lipsit, inexplicabil, reacțiile internaționale.

Comentatorul politic, jurnalistul Petru Bogatu scrie pe portalul deschide.md că „visul rusesc este mort în Republica Moldova” și că „obsesiile descurajatoare au început să-i bântuie pe alde Dodon, Krasnoselski și toată tagma socialisto-comunistă și revanșardo-separatistă după incidentul cu Rogozin”, când a fost declarat persona-non grata în Republica Moldova. Petru Bogatu plasează inclusiv acest eveniment în contextul mizei SUA și UE pentru Ucraina, în acțiunile prin care se urmărește înfrângerea lui Putin. „[…] Zarurile au fost aruncate. Comunitatea euroatlantică a adoptat un curs strategic ce urmărește eradicarea regimului autocrat de la Moscova”, este de părere Bogatu. În opinia analistului, Republica Moldova are de acum două linii de apărare: „scutul natural ucrainean” și „mobilizarea exemplară a NATO la frontierele sale estice, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.” Nu mai suntem singuri în fața primejdiei ruse, după cum era până mai ieri – notează Petru Bogatu. Comentatorul politici opinează că episodul Rogozin scoate în evidență noua poziționare euroatlantică în fața amenințărilor ruse. „[…] Acțiunile Bucureștiului și ale Chișinăului au fost coordonate cu marile cancelarii occidentale, iar acest fapt a devenit posibil tocmai datorită noii strategii de stăvilire a uneltirilor expansioniste ale Kremlinului”, scrie analistul.

Furați și „expulzați” din propria țară, ca să facă loc străinilor cu bani murdari”, este titlul unei corespondențe de la Chișinău a Deutsche Welle (dw.com) în care se subliniază că tot mai mulți moldoveni își abandonează țara fizic și juridic, astfel că în cele opt luni de mandat ale președintelui „pro-rus” Igor Dodon peste 600 de moldoveni au renunțat la cetățenia moldovenească, printre care și 139 de copii. Majoritatea moldovenilor care au renunțat la cetățenie sunt stabiliți deja în UE, principalele destinații fiind Germania, Austria, Olanda, Letonia, Lituania, Elveția, România și Slovenia, scrie DW. Autorul corespondenței, jurnalistul Vitalie Călăgăreanu menționează că fiind neatractivă pentru propriii cetățeni săraci, Republica Moldova ar putea deveni punct de atracție pentru străinii bogați, cu averi dobândite ilicit, făcând referire în acest sens la amendarea Legii cetățeniei, care oferă posibilitate străinilor bogați să cumpere cetățenia Republica Moldova contra a 100 mii de euro sau contra unei investiții de 250 mii de euro și să-și legalizeze banii murdari.

Jurnalistul Ion Preașcă, editor la Rise Moldova, a scris pe pagina sa de Facebook că PD ar pune la cale o nouă modificare a Codului Electoral. „[…] Noua iniţiativă este promovată de Petru Bogatu care deja de două săptămâni susţine că „sistemul electoral majoritar în două tururi este mai potrivit pentru Republica Moldova. În condițiile unei mari atomizări a spectrului politic de la noi, acesta ar permite alegerea în circumscripțiile uninominale a candidaților care ar întruni adeziunea majorității alegătorilor.” La postarea respectivă, președintele Igor Dodon a comentat: „orice altă modificare de acest tip a sistemul electoral nu va fi susținută și promulgata de președinte, chiar cu riscul de declanșare a procedurii de referendum de demisie, care, la sigur, va fi pierdut de majoritatea parlamentară. În plus, orice modificare la sistemul electoral trebuie să aiba loc cu un an înainte de alegeri. Astfel, inițierea unor modificări legislative în sesiunea parlamentară de toamnă nu se va încadra în acest termen.”

Portalul moldnova.eu îl citează pe Stepan Topal, care, acum 27 de ani, a fost ales primul președinte al „Republicii Găgăuze” (republică autoproclamată în sudul Republicii Moldova, în anii 90), care declară că Rusia este cel mai bun prieten al găgăuzilor. „[…] De mai bine de 200 de ani, atât găgăuzii, cât și moldovenii respiră același aer cu rușii. Rușii ne-au făcut oameni, ne-au oferit școală și de aceea noi trebuie să ne închinăm lor”, susține Stepan Topal. În contextul relației Comratului cu Tiraspolul, Topal a spus că „atât Găgăuzia, cât și Transnistria au fost victimele puterii centrale de la Chișinău.” În alt context, Stepan Topal a declarat că „dacă politica autorităților centrale ar fi fost una corectă față de noi, atunci găgăuzii nu s-ar fi încăpăținat 27 de ani să nu învețe limba moldovenească. Dacă am fi putut schimba relațiile dintre Chișinău și Comrat, astăzi 90 % dintre găgăuzi ar fi știut limba moldovenească.”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat într-un interviu acordat agenției ruse TASS (tass.ru) că, în calitatea sa de șef de stat și de comandant suprem al Armatei Naționale, nu va ordona niciodată aplicarea forței militare asupra Transnistriei. Fiind întrebat în contextul știrilor referitoare la eventualitatea izbucnirii unui război în Transnistria, Igor Dodon a declarat că asemenea premise nu există, în escaladarea conflictului fiind interesați politicieni influenți locali, dar și străini. Președintele Republicii Moldova a sugerat că ar fi vorba și de PDM, care urmărește să intre în grațiile SUA. Igor Dodon nu exclude ca escaladarea situației din jurul Transnistriei să aibă loc în ajunul alegerilor prezidențiale din Rusia și a scrutinului parlamentar din Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG