Linkuri accesibilitate

„Noua lege a medicamentelor promovată de Ministerul Sănătăţii poate favoriza importul medicamentelor contrafăcute şi necalitative” (mold-street.com).

Editorialistul portalului tribuna.md Dumitru Spătaru se arată convins că Republica Moldova va fi condamnată de CEDO în cazul ex-premierului Vlad Filat. Autorul prezintă mai multe argumente care, după părere sa, i-ar asigura lui Filat câştig de cauză. „Dosarul lui Vlad Filat a trecut la alt nivel, la un nivel internaţional, acolo unde nu ştiu dacă justiţia din Moldova sau factorul politic are vre-o posibilitate de a influenţa ceva”. Dumitru Spătaru cred că ex-premierul îşi va reabilita imaginea, îşi va recupera prejudiciul material suportat şi, cel mai probabil, i se va compensa şi prejudiciul moral. Doar că, se întreabă Dumitru Spătaru, „cine îi va întoarce lui Vlad Filat partea din viaţă furată, când a trebuit să stea în penitenciar numai pentru că avem o justiţie nedreaptă? Cine va răspunde pentru condamnarea Moldovei la CtEDO în acest dosar, pentru prejudiciul de imagine şi financiar pe care-l va suporta ţara?”

Pavel Păduraru scrie în ziarul Timpul despre vizita de săptămâna trecută a socialiştilor, conduși de președintele Igor Dodon, la muntele Athos, vizită pe care o descrie drept „blasfemie pe Sfântul Munte sau turism până la Dumnezeu” şi nicidecum pelerinaj. Jurnalistul crede că Dodon se gândea mai mult la frumusețea chipului său din fotografii, decât la smerenie și rugăciune. „La Sfântul Munte nu se face politică, iar cei care uzitează de călugării de acolo pentru a-și croi publicitate de orice fel pot provoca în cel mai bun caz compătimire” concluzionează Pavel Păduraru. El mai notează că dacă șeful statului ar fi vrut într-adevăr să se roage lui Dumnezeu pentru familia și țara sa, ar fi plecat pe Sfântul Munte neștiut de nimeni, iar acolo ar fi căzut în genunchi într-un colț al bisericii și s-ar fi rugat în tăcere.

Jurnalista ziarului Timpul, Ana Gabor, îi cere într-un editorial președintelui Igor Dodon să-și respecte cel puțin una din promisiunile electorale, cea ca deputații socialiști deținători ai cetățenii României să renunțe la aceasta. „Ipocrizia lui Igor Dodon și a socialiștilor nu are limite. În timp ce sute de mii de români din Republica Moldova, așteaptă luni întregi, chiar și ani, pentru a-și redobândi calitatea de cetățeni ai României, cei care atacă tot ce-i românesc, dețin pașapoarte românești”, concluzionează Ana Gabor.

„De la Ianukovici la Dodon” este titlul editorialului semnat în Ziarul de Gardă de Petru Grozavu. El crede că ex-președintele ucrainean Ianukovici chiar dacă va fi găsit vinovat de înaltă trădare şi de violarea suveranității şi integrității teritoriale a Ucrainei, nu va face pușcărie pentru că, zice Grozavu, acesta ar avea pe „cineva” în spate. Grozavu trece apoi la președintele moldovean Dodon și observă că acesta fusese acuzat de liberali încă în ianuarie, de trădare de patrie. Liberalii au cerut, fără succes” colegilor de parlament să sprijine procedura de demitere a lui Dodon, amintește Grozavu. „În timp ce democrații lui V. Plahotniuc caută „argumente”, Dodon îşi face „meseria” (de trădător), trădând în continuare. Chiar să nu aibă şi fărâma asta de Moldova pe „cineva” în spate, care s-o apere de trădători şi de trădare?” întreabă pe final Petru Grozavu.

„Noua lege a medicamentelor promovată de Ministerul Sănătăţii poate favoriza importul medicamentelor contrafăcute şi necalitative”, titrează portalul mold-street.com cu referire la o amplă analiză publicată de EuroPass. Una din noutățile inițiativei este instituirea importului paralel. În articol este descris cum funcționează acest mecanism în spațiul european. Se precizează însă că felul în care autorităţile moldovene intenţionează să-l pună în aplicare „comportă riscuri mari atât din perspectiva intrării pe piață a medicamentelor contrafăcute și de calitate proastă, cât și sub aspectul respectării unei concurențe libere și echitabile”. Autorii articolului spun că aceste riscuri au fost constatate de Camera de Comerț Americană din Moldova, CNA și alte instituții care au recomandat excluderea din proiect a prevederilor legate de importul paralel.

Centrul analitic independent Expert Grup publică un infografic despre evoluția datoriei publice a Republicii Moldova. Nivelul acesteia care a crescut semnificativ în 2016 depășind 59 miliarde de lei, în special din cauza garanțiilor de stat oferite BNM pentru acoperirea găurilor din băncile implicate în frauda bancară. Autorul analizei expertul Dumitru Budeanschi constată totuşi că nivelul actual al datoriei din sectorul public nu este unul care să creeze probleme, dar că o pătrime din datoria publică a fost irosită în zădar. „Frauda bancară și cheltuirea ineficientă a banilor publici au transformat o datorie relativă mică într-o povară nejustificată pentru contribuabilii din Republica Moldova” concluzionează economistul Dumitru Budeanschi.

Despre semnificaţiile naţionalismului meditează Alexandru Vakulovski în editorialul său de pe deschide.md. El observă că în Moldova naționalismul e „de mai multe feluri”. Seamănă cu cel ucrainean şi ține de redescoperirea identității. „A fi naționalist în Moldova e firesc, absolut normal, când președinte e un mancurt ca Dodon, iar în parlament sunt deputați ca Voronin, Lupu, Bătrâncea”, notează Vakulovski. El spune că şi-ar dori ca naționalismul să devină cândva un „fenomen prostesc” în Moldova şi că astfel „ne-am găsit liniștea în raport cu propria identitate”. Dar mai e mult până acolo, precizează autorul. „Unii încă vor să ne mai bage pe gât alfabetul chirilic, discută despre cum ar trebui să ne zică …”, observă Alexandru Vakulovski.

„Jurnalismul în Republica Moldova este de o calitate medie”, titrează media-azi.md cu referire la studiu „Ce crede presa despre presă, în cifre” realizat de experți ai Centrului pentru Jurnalism Independent. Studiul bazat pe datele unoui sondaj printre jurnalişti arată că majoritatea respondenţilor cred că mass-media din Republica Moldova reprezintă un instrument de manipulare a opiniei publice. În ceea ce privește concurența pe piața mediatică autohtonă, cei mai mulți dintre participanții la sondaj (43%) au fost de părerea că aceasta este total neloială, iar 27 la sută au susținut că ar fi parțial neloială. „În condițiile actuale în care se dezvoltă sistemul mass-mediei din Republica Moldova, când presa este împărțită în tabere și luptă pe câteva baricade diferite, dar mai puțin activează în interesul publicului, solicitarea părerii presei despre presă este un exercițiu cel puțin curios”, afirmă autoarea studiului, experta media Aneta Gonța.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG