Linkuri accesibilitate

Alternativele politice ale guvernării de la Chişinău (Igor Volnițchi/tribuna.md)


Declarația Parlamentului RM privind retragerea trupelor ruse și modificarea sistemului electoral în balanța deciziilor Bruxelles-ului (Nicolae Negru/ziarulnational.md).

Ruletă rusească la Chişinău cu americanii şi cu europenii”, este titlul unei analize publicate de sociologul român Dan Dungaciu pe blogul adevarul.ro. Ideea principală a autorului e că, prin adoptarea votul mixt, binomul Platohniuc-Dodon s-a validat „public, intern şi internaţional.” „De aici înainte”, menţionează Dungaciu, „binomul va deveni principala grilă de evaluare a situaţiei (geo)politice de la Chişinău. O preocupare complementară a analistului e pentru opoziţia din Republica Moldova, care nu i se pare nici structurată coerent, nici completă. În perioadă următoare, crede însă analistul, aceasta trebuie să devină „Blocul anti-binom Plahotniuc-Dodon”, care trebuie să fie „explicit pro-Vest”, fără Voronin şi Usatâi, şi să îşi asume, în perspectiva alegerilor din 2018, o singură axă politică şi geopolitică: „axa Chişinău-Bucureşti-Bruxelles.”

Pe site-ul agenţiei ruse regnum.ru, observaţia lui Iurii Selivanov e că actuala putere de la Chișinău este „pe punctul de a pierde complet frâiele guvernării”. Avertismentul comentatorului e că în această situație, puterea ar putea recurge la orice acțiuni pentru a exclude transferul legal de putere, inclusiv ar putea crea artificial o situație de criză, ca declanșarea unor confruntări armate cu Transnistria, fapt ce va impune declararea stării de urgență în țară, iar în această situație guvernarea va reuși să se mențină la putere.

Jurnalistul și comentatorul politic, Igor Volnițchi scrie pe portalul tribuna.md despre alternativele guvernării de la Chişinău, după închiderea filierei rusești ca urmare a scandalurilor diplomatice şi, posibil, a celei europene. Prima ar fi consolidarea relaţiei cu SUA, direcție în care se lucrează intens. Dorinţa evidentă a guvernării moldoveneşti de a consolida relaţiile cu SUA a coincis cu un mare interes pe care SUA îl are în această regiune a lumii – intenţia Ucrainei de a adera la NATO, notează Volnițchi. A doua alternativă externă este cea românească, în condițiile în care partidul de guvernare din RM şi cel de la guvernare în România sunt în relaţie de parteneriat politic. A treia, în opinia lui Volnițchi, este alternativa creării de către actuala guvernare a unei majorităţi constituţionale împreună cu PSRM, care ar avea un pronunţat caracter pro-est.

Analistul politic, Nicolae Negru subliniază într-un editorial publicat pe ziarulnational.md că reacțiile UE, inclusiv ale României, ale SUA, reacțiile interne, Declarația Parlamentului RM privind retragerea trupelor ruse și transformarea în misiune civilă a misiunii militare de pacificare de pe Nistru sunt linii de subiect care merită urmărite în legătură cu schimbarea sistemului electoral. Între altele, Nicolae Negru notează că mesajele de la Bruxelles sunt contradictorii, dar indică asupra faptului că suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de mil. de euro nu este iminentă. „[…] Se va da o bătălie la acest capitol între PPE și Grupul Alianței Progresive a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European”, este de părere analistul politic. Referindu-se la votarea sistemului electoral mixt, Nicolae Negru opinează că acest fapt pare să-i fi luat prin surprindere pe liderii opoziției, ei lăsând impresia că mizează în continuare mai mult pe UE, decât pe propriii membri de partid și simpatizanți.

Comentatorul politic Petru Bogatu se oprește în editorialul publicat pe portalul deschide.md la persoana vicepremierului rus Dmitri Rogozin în perspectiva acestuia de a vizita RM. Vizita lui Rogozin este inacceptabilă […] în urma faptului că misiunea de pacificare, pe care el ține morțiș s-o marcheze, e calul troian al expansionismului putinist”, notează Petru Bogatu, care observă că Declarația Parlamentului privind retragerea trupelor ruse lămurește definitiv acest aspect: „cizma soldatului ocupant trebuie să-și ia tălpășița.” În același editorial, Bogatu mai notează că faptul că Vladimir Putin l-a numit reprezentant special în Transnistria, în 2012, pe Rogozin (care a luptat cu arma în mâni de partea Transnistriei) spune totul despre atitudinea Rusia față de RM și modul de abordare a problemei transnistrene.

Fostul consilier prezidențial, comentatorul politic Vlad Țurcanu este citat pe site-ul radiochisinau.md cu părerea că intenția președintelui Igor Dodon de a decora cu distincții de stat ale RM pacificatori ruși și din forțele separatiste transnistrene are șanse să poată fi încadrată în „trădare de Patrie.” „[…] Trebuie să existe argumente pertinente pentru care s-ar recurge la un asemenea gest, după ce în 1992 au murit sute de oameni pentru a apăra independența RM”, a declarat Vlad Țurcanu, remarcând că situația seamănă tot mai mult cu una în care un demnitar care a depus jurământ de credință statului său își coordonează acțiunile cu un alt stat.

Fostul ministru de finanţe, acum expert Transparency Internationational, Veaceslav Negruţă, ironizează pe Facebook: „ De ce prezidentu' s-a grabit sa (pro)mulge mixtul? Ca sa nu intarzie la cumetrie”. Negruţă face astfel referinţă la informaţia că presedintele Igor Dodon ar fi organizat în acest weekend cumetria mezinului familiei la vila prezidențială de la Condrița”, iar în media online a apărut o petiţie în care gestul este condamnat, pentru că un eveniment privat nu ar trebui să fie organizat într-o reşedinţă întreținută din banii contribuabililor. „Considerăm această acțiune drept un gest ilegal și profund imoral, dat fiind faptul că președintele regimului oligarhic a folosit în mod abuziv o reședință a statului în interes pur personal, iar întreaga procesiune a fost protejată de colaboratori ai Ministerului de Interne și Armatei, de asemenea plătiți de cetățenii acestei țări, ceea ce constituie un evident act de corupție”, se arată în petiţie.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG