Linkuri accesibilitate

Vizitele în străinătate ale președintelui Igor Dodon (Anatol Țăranu/Ziarul de Gardă)


Moldova încălecată pe berbecul negru (Igor Volnițchi/Tribuna.md).

Expertul Anatol Țăranu comentează vizitele externe ale președintelui Igor Dodon într-o intervenție pentru Ziarul de Gardă. Potrivit lui, Igor Dodon, prin orientarea sa unilaterală, s-a plasat într-un con de umbră devenind o persoană indezirabilă în mai multe capitale ale lumii. „Posibilitățile lui pe plan extern sunt foarte limitate. De fapt, el singur și-a ales această soartă, procedează foarte conștient. Mai degrabă el nu se gândește la politica externă ca un element de promovare a statului R. Moldova, ci ca un element al campaniei electorale pentru propriul partid la viitoarele alegeri parlamentare. El singur și-a limitat prerogativele prezidențiale și a devenit un președinte cu capacități și posibilități limitate. El, fiind un marginalizat pe plan extern, marginalizează R. Moldova”, mai spune analistul.

Băsescu a descălecat în stânga Prutului. Ei și ce?”, se întreabă analistul Tudor Cojocariu. Potrivit lui, numirea lui Traian Băsescu, în calitate de președinte onorific al Partidului Unității Naționale, este o premieră. Asta deoarece până acum, nu ar fi existat „o integrare operațională la nivel de conducere, program și imagine” a unor partide din Moldova și România. Pentru această mișcare unioniștii ar trebui să fie felicitați, mai spune autorul. „Integritate, onestitate, competenţă, viziune, eficienţă? Mai degrabă nu”, spune analistul, care nu vede cu ce ar putea îmbunătăți fostul șef de la Cotroceni viața românilor și a celorlalți cetățeni din stânga Prutului prin implicarea sa în politica de la Chișinău.

Numirea lui Băsescu în calitate de președinte de onoare al PUN este comentată și de către fostul purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, Vlad Țurcanu. El spune, pentru Radio Chișinău, că alegerea fostului președinte al României în fruntea Partidului este „un import de capital de imagine”, în condițiile în care președintele executiv al formațiunii, Anatol Șalaru nu pare să constituie o „locomotivă electorală”. „Activitatea sa politică și parțial administrativă să spunem, pentru că a fost de două ori ministru și al transporturilor și al apărării, nu-l recomandă încă poate ca un lider indiscutabil al electoratului proromânesc. Sigur nici președintele Băsescu nu mai e ce a fost. Se află la apusul carierei sale politice, chiar dacă în R.Moldova imaginea sa nu s-a deteriorat atât de puternic ca în România unde este contestat de mai mulți ani”. Țurcanu mai afirmă că Anatol Șalaru trebuie să demonstreze că Partidul Unității Naționale este o creație sinceră a sa, dar nu „rodul unor scheme politicianiste”.

Dumitru Alaiba și Natalia Otel Belan spun, într-un articol ce a apărut pe intellnews.com, că Republica Moldova se îndreaptă spre autocrație. Autorii se referă la demersul puterii, reprezentate de PD și opoziției reprezentate de către socialiști de a schimba actuala modalitate de alegere a deputaților - și anume introducerea votului mixt. „Prin această reformă electorală se urmăreşte avantajarea partidului de la putere. Sistemul uninominal impune candidaţii să câştige şi în raioane, ceea necesită o finanţare considerabilă. Prin urmare, acest sistem va favoriza candidaţii cu susţinerea financiară a celor aflaţi la putere, iar partidele din opoziţie vor fi dezavantajate”, menționează autorii, care concluzionează la final că Moldova se află sub controlul unui „sistem oligarhic” ce are puternice legături cu Partidul Democrat.

Într-un editorial pentru tribuna.md, analistul Igor Volnițchi se întreabă când Moldova a încălecat berbecul negru. El face referință la o legendă azeră despre destinul propriei alegeri. „Să-l fi încălecat la începutul tumultoşilor ani '90 ai secolului trecut, pe timpul agrarienilor, pe timpul guvernării ADR, în timpul guvernării comuniste, sau poate în 2009, când guvernările pretins democratice, care s-au perindat la putere de atunci, ne-au transformat în cea mai mare ruşine a Europei, postură umilă în care suntem şi astăzi?”, se mai întreabă autorul.

XS
SM
MD
LG