Linkuri accesibilitate

Comentarii la decizia Parlamentului European (Octavian Armașu/ProTV Chișinău)


Miliardele de lei pentru drumuri care au ajuns „în conturile firmelor afiliate unor foști sau actuali funcționari” (Ziarul de Gardă).

Decizia Parlamentului European de a amâna cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană este cel mai comentat subiect în presă.

ProTV Chișinău publică reacția ministrului finanțelor Octavian Armașu care exclude riscul ratării ajutorului macro-financiar promis contra unor reforme. „Noi așteptam, totuși, ca programul acesta să vină, pentru că el vine să susțină reformele pe care le facem noi, el nu are componenta politica, este un program care susține reformele şi susține stabilitatea macrofinanciară a Republicii Moldova”, a declarat Armaşu. Ministrul a mai spus că asistență europeană este „absolut necesară ca Moldova să avanseze pe calea reformelor”. Potrivit lui Armaşu, niciuna dintre condiționalităţi nu ar face referință la sistemul electoral sau politic din țară.

Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, crede dimpotrivă că decizia parlamentarilor europeni este „o formă de presiune” îndreptată împotriva modificării sistemului electoral din Republica Moldova. „Formal, având sprijinul PSRM și, posibil, al PL, democrații pot rezista presiunii, invocând principiul suveranității, dar câștigul lor va fi în detrimentul Republicii Moldova. Nu se poate spune nici că jocurile sunt făcute la Bruxelles, că nu se mai poate interveni și debloca ajutorul financiar”, a afirmat, între altele, Nicolae Negru.

La același subiect, comentatorul Tudor Cojocariu scrie pe blogul său că decizia parlamentului european deși este dureroasă, este una benefică pe termen lung. „Oficialii de la Bruxelles dau semne că ar fi imuni la propaganda puterii de la Chișinău”, crede autorul. După părerea sa, dacă cele 100 de milioane vor întârzia, sau nu vor mai veni deloc, nu poporul va avea de suferit, ci „hoții de la guvernare, care riscă să simtă furia celor pe care i-au furat până acum”. Cojocariu nu exclude că cei de la guvernare „vor tremura ca trestiile și o vor lăsa mai moale cu abuzurile”.

Analistul Vlad Ţurcanu crede dimpotrivă că Partidul Democrat nu dorește să renunțe la nimic din ce și-a pus în plan, cu toate riscurile de imagine și de stabilitate pe care le comportă această poziție pentru Republica Moldova. Ţurcanu a mai spus la Radio Chişinău că Parlamentul european nu a blocat, ci doar a amânat ajutorul pentru Moldova şi că deputații europeni ar fi conştienţi că Republica Moldova trebuie ajutată, în anumite condiții, altfel „riscă să reintre în orbita rusească dacă este abandonată”.

Mai multe media preiau comentariu publicat pe Facebook de fostul premier Ion Sturza. „Nu aruncaţi cu pietre în europarlamentari”, îndeamnă Sturza, precizând că şi deputaţii europeni au anumite constrângeri, între care, remarcă Ion Sturza „presiunea formidabilă a partidelor de opoziţie, dar şi a societăţii civile moldoveneşti” şi „forma de lobby banală şi brutală exercitată de PD la nivel european”, fapt care „a speriat multă lume, gata la un anumit moment de compromis moral, ce-i drept”. Ion Sturza mai afirmă că amânarea pe termen nedeterminat a finanţării din partea UE nu ar fi singura „marea criză” cu care se confruntă guvernarea democrată de la Chişinău. Cea de-a doua criza este un posibil aviz negativ a Comisiei de la Veneția la schimbarea sistemului electoral, anticipează Ion Sturza.

Portalul deschide.md publică un interviu cu economistul Alexandru Zgardan despre aprecierea leului faţă de dolar şi euro, care ar fi în exces pe piaţa internă. El observă că deşi anterior BNM obișnuia să cumpere surplusul de valută, acum a decis să nu intervină. Expertul nu exclude că are loc de fapt o „manipulare a cursului valutar pentru că cineva ar avea nevoie urgent de valută”. De pe urma deprecierii dolarului în raport cu leul moldovenesc vor beneficia importatorii, iar în pierdere - sunt cei care exportă produse moldovenești, susţine economistul. Alexandru Zgardan crede că aprecierea valutei naționale nu va continua mult timp, mai cu seamă în contextul întârzierii ajutorului extern. „Acest factor va forța Guvernul să caute fonduri necesare pe piața financiară internă, și anume să împrumute de la băncile locale, lucru ce va afecta în mod inevitabil rata de creștere în direcția opusă”.

Ziarul de Gardă publică o investigaţie despre „miliardele” de lei pentru drumuri care au ajuns „în conturile firmelor afiliate unor foști sau actuali funcționari”. De exemplu, compania familiei directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru a obținut în ultimii ani puțin peste 10 la sută din toate contractele de construcție sau renovare a drumurilor din Republica Moldova, în conturile firmei intrând 740 milioane de lei din totalul celor aproape 7 miliarde alocate în ultimii 7 ani din fondul rutier și din surse externe. Practic toate companiile care s-au aflat în topul contractelor cu statul pentru reparația drumurilor au avut sau au în spate legături cu actuali sau foști funcționari sau politicieni. În total, șase companii au încasat 55 la sută din cele 3,7 miliarde de lei alocate din fondul rutier în 2010-2016 și 1/3 din banii care au circulat în acest domeniu în intervalul respectiv de timp. Aceste firme au obținut și alte zeci sau chiar sute de milioane de lei după ce au subcontractat lucrări câștigate de companii internaționale, bani care nu pot fi contabilizați, informația despre subcontractanți nefiind publică, se arată în investigația jurnaliștilor.

Priorități strategice ale războiului informațional rus în România și Republica Moldova” – o amplă analiză semnată pe adevăru.ro de sociologul Nicolae Ţîbrigan. Una dintre constatările autorului este că spațiul informațional al Republicii Moldova este mult mai expus „campaniilor de manipulare” şi „mașinăriei de dezinformare ruse” decât cel al României. „La nivelul percepției faţă de Rusia”, pe care sociologul îl analizează din sondaje de opinie de pe ambele maluri ale Prutului, „în cele două societăţi, există un „efect în oglindă”, iar factorul determinant a fost chiar presa din Rusia şi canalele locale care difuzează posturile de televiziune în limba rusă, cu o audienţă ridicată, în contextul prezenţei unui număr crescut al etnicilor ruşi şi a altor minorităţi vorbitoare de limbă rusă în Republica Moldova”. În concluzie, Nicolae Ţîbrigan notează că este greu de estimat dacă există posibilitate de creştere a gradului de expunere al publicului din România la canalele de dezinformare ruse. Cât priveşte Republica Moldova, expertul se declară convins că nivelul de expunere „este unul covârșitor şi pe măsura următoarelor cicluri electorale, cel mai probabil propaganda rusă se va intensifica pentru a crea breșe nu numai la nivel local, ci şi transfrontalier”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG