Linkuri accesibilitate

„Presiunea unionistă crește direct proporțional cu demagogia guvernanților” (Virgil Mândâcanu/Literatura și Arta)


Moldova - Newsstand, generic

Salariile și indemnizațiile ambasadorilor moldoveni (Ziarul de Gardă).

Unirea României cu Republica Moldova, un act profitabil”, titrează infoprut.ro cu referire la o analiză realizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre în care sunt evaluate costurile reunificării. „4 miliarde de dolari anual, timp de maxim 25 de ani” ar fi costul pentru „a avea o ţară reîntregită, uniform dezvoltată, fără dezechilibre majore”. „Reîntregirea unei ţări trebuie făcută, indiferent de raţiunile financiare sau de plusurile şi minusurile economice de moment (…) Indiferent cât de mult va costa sau cât de mult va dura, o ţară va găsi suficiente resurse să-şi finanţeze reunificarea”, concluzionează autorii analizei.

Costurile Reunirii – grija românofobilor” este editorialul semnat de Valentin Buda pe site-ul postului 10TV (10tv.md). „Când vine vorba despre reunirea celor două state românești, vorbim în primul rând despre argumentele de suflet”, notează jurnalistul. El aduce critici celor care „brusc au devenit grijulii față de buzunarele românilor şi care nu încetează să vorbească despre costuri „imense” ale reunirii, fără vreun argument economic”. Valentin Buda afirmă că argumentul financiar este unul dintre „obstacolele imaginare” pe care îl inventează „românofobii” dintre Prut și Nistru. „România poate suporta costurile și Reunirea va aduce în cel mai scurt timp beneficii imense locuitorilor de pe ambele maluri ale Prutului. Inclusiv celor care astăzi se îndoiesc de asta”, se declară convins Valentin Buda.

Discuţiile despre costurile reunificării s-au declanșat după ce preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat marţi într-un interviu pentru agenţia rusească TASS că „România nu are bani pentru un proiect atât de costisitor precum este Unirea şi că nici Moldova nu îi are”. Dodon a mai spus că nu crede că „SUA şi UE vor dori să plătească pentru unificarea celor două țări, ceea ce amenință să destabilizeze situația în regiune, prin apariția de noi probleme și noi cheltuieli”.

Presiunea unionistă crește direct proporțional cu demagogia guvernanților, care ne-au sărăcit, prădat și duc Republica Moldova în neant”, notează profesorul universitar Virgil Mândâcanu într-un articol din revista Literatura și Arta. El observă că partidele sunt preocupate acum de pregătirea alegerilor din 2018 și „tac mâlc despre reunificarea Patriei”. Mândâcanu afirmă că un exercițiu politic important va fi referendumul din 19 noiembrie. Plebiscitul ține nu numai de salvarea primarului Dorin Chirtoacă, ci de „salvarea noastră de dușmanii primăriei și ai Unirii”, concluzionează Virgil Mândâcanu.

George Damian scrie pe moldnova.eu că, pentru a câștiga referendumul anti-Chirtoacă, socialiștii trebuie să-și depășească performanța din 2015, când în condițiile unei campanii electorale susținute nu au reușit să adune pentru candidata lor Zinaida Greceanîi decât aproape 142 de mii de voturi. Ca revocarea primarului să se producă la plebiscit trebuie să participe circa 215 de mii de cetățeni dintre care peste 163 de mii să voteze pentru demitere, precizează autorul. El amintește cum a fost inițiat referendumul, dar și că majoritatea partidelor de centru dreapta au anunțat că-l vor boicota.

Portalul mold-street.com scrie despre intenția autorităților autonomiei găgăuze de a separa vinificatorii din autonomie de Vinurile Moldovei. Adunarea populară a Găgăuziei cere într-o inițiativă legislativă excluderea vinificatorilor din autonomie din oficiul Național al Viei și Vinului. Autorii articolului constată că inițiativa Comratului operează în nota de argumentare cu falsuri, cu date eronate despre pretinse pierderi și subfinanțări, precum și cu raționamente ce promovează tratamentul discriminatoriu și concurența neloială. Dacă inițiativa va fi adoptată, atunci vor fi subminate reformele și evoluțiile bune din sectorul vitivinicol, se concluzionează în articol.

În contextul deciziei guvernului de a rechema patru ambasadori înainte de termen, Ziarul de gardă publică un articol despre salariile și Indemnizațiile ambasadorilor moldoveni. Salariile acestora variază între 10 și 13 mii de lei lunar, la care se adaugă o îndemnizație de cel puțin 2 mii de euro lunar. Cea mai mare îndemnizație lunară de aproape 3 mii de euro o primește ambasadorul R. Moldova în Elveția, Tudor Ulianovschi. Indemnizația acestuia, dar și cele ale întreg corpului diplomatic care activează la Geneva au fost majorate printr-o hotărâre luată de Guvernul Filip în octombrie 2016, pe motiv că nivelul de trai din Elveția este mai scump decât în celelalte țări în care R. Moldova are misiuni diplomatice, dar și prin faptul că francul elvețian a înregistrat o devalorizare în raport cu moneda euro. O îndemnizație aproape similară o ridică și ambasadorul R. Moldova din Japonia, fostul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. Ceilalți ambasadori ridică lunar indemnizații de aproximativ 2 mii de euro.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG