Linkuri accesibilitate

„Planul Narîșkin pentru Moldova” (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă).

Ziarul de Gardă sintetizează despre decizia motivată a Curţii Supreme de Justiţie în dosarul Filat, decizie care nu este anonimizată și dă posibilitatea identificării persoanelor și firmelor vizate în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență deschis pe numele lui Filat în urma unui autodenunț depus în 2015 de Ilan Shor. „Pentru a-l ajuta pe Shor să preia, între altele, controlul asupra BEM și pentru a-i promova interesele în diferite domenii, ex-premierul Vlad Filat a fost remunerat ilicit de primarul de Orhei cu peste 300 de milioane de lei. Filat a beneficiat de zboruri la Paris, Geneva, Manchester, Kiev sau București, alături de membri ai familiei sau colegi de partid, a primit drept cadouri șase mașini și un card bancar cu 2,6 milioane de lei în cont. Omul de afaceri Ilan Shor a achitat serviciile hoteliere în SUA (New York) și Elveţia pentru fiul lui Vlad Filat și i-a cumpărat acestuia un ceas în valoare de două milioane de lei. Cei doi nu au făcut tranzacții directe, ci prin persoane și firme intermediare”, se spune în articol.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:44 0:00
Link direct

Tot în Ziarul de Gardă, editorialistul Petru Grozavu scrie despre ceea ce numește el „planul Narîșkin pentru Moldova”. Grozavu notează că am intrat în 2018 cu „stângul”, pentru că Republica Moldova este pe mâna „stângii” politice, care se pregăteşte la parlamentarele din toamnă să dea lovitura de graţie „dreptei” şi să readucă ţara pe orbita de influenţă a Rusiei. „Prin PD, Rusia a reuşit să discrediteze tot ce mai era credibil pe „dreapta” după 2009”. Grozavu observă că Vlad Plahotniuc nu a reuşit până acum să dea niciun argument că nu ar fi într-o amiciţie politică cu Dodon. „PD-ul lui Plahotniuc, şi PSRM-ul lui Dodon sunt pe aceeaşi undă de relaţie cu Rusia. Ambii sunt parteneri strategici ai partidului lui Putin”, concluzionează Petru Grozavu.

Simion Ciochină scrie în corespondenţa sa pentru Deutsche Welle că, din 12 februarie, buletinele de știri și programele analitice ale posturilor TV din Federația Rusă retransmise în Republica Moldova vor fi interzise, iar radiodifuzorii care vor încălca legislația riscă amenzi dure. „Efectele acestei legi vor avea și elemente pozitive. Dar eu mă tem că, la modul practic, propaganda rusă va fi înlocuită de cea internă”, susține expertul media Petru Macovei. El observă că fenomenul propagandei interne este foarte prezent, deoarece presa este controlată de politicienii care sunt și patroni de media. „Avem două holdinguri – unul controlat de liderul PD, Vlad Plahotniuc, și altul controlat de Dodon. Aceste două structuri și-au împărțit piața mediatică din Moldova, iar nișa presei independente este tot mai mică”, constată Petru Macovei.

Despre propaganda rusă privită la firul ierbii este cea mai proaspătă ediţie a rubricii Europei Libere, Lumea din jur. Colega noastră Liliana Barbăroşie a discutat despre noua lege cu doi locuitori ai Chişinăului pentru care decizia de a opri ştirile ruse pare a fi o greşeală. „Nici un stat civilizat nu face asta”, spune un taximetrist, Alexandr Plahoţchi. Sergiu Eremeev un moldovean ce se declară fan al televiziunilor ruse observă, între altele, că „propagandă există în orice. La televiziunile ucrainene poate e mai multă decât în altă parte. Toate televiziunile moldoveneşti sunt şi ele tendenţioase. Cele ruse au şi ele problema asta. Dar ele au informaţii din diferite regiuni, sunt mai diverse, informaţia nu e atât de centralizată. Dacă o să dispară, o să apară un vacuum informaţional greu de suportat.”

Tribuna.md publică o analiză dintr-o serie mai amplă despre situația partidelor din Moldova, de această dată despre PDM. Sunt trecute în revistă punctele forte şi slabe ale formațiunii, oportunitățile și riscurile acesteia. Autorii analizei scriu că PDM deţine „întreaga putere în stat şi are la dispoziţie enorme resurse administrative, care, cu siguranţă, vor fi folosite de formaţiune în apropiata campanie electorală”. Pe de altă parte, partidul de guvernământ are un „antirating destul de mare”, „nu a reuşit să-şi găsească încă nişa electorală clară” şi este „în relaţii ostile şi cu Rusia, şi cu Uniunea Europeană”. Sistemul electoral mixt reprezintă „o mare oportunitate şi o şansă reală” pentru PDM de a se menţine la putere. Doar că potenţialul protestatar din societate şi eventuala consolidare a opoziţiei implică mai multe riscuri pentru PDM, concluzionează analiza realizată de Poliexpert.

Pe meleagurile Republicii Moldova dăinuie „un fel de popor vegetal”, scrie pe timpul.md, Alexandra Tănase. „E un popor care nu se revoltă și, chiar dacă medicamentele, alimentele sau serviciile se scumpesc pe zi ce trece, tace și rabdă până la sufocare”, scrie autoarea. Ea notează în continuare că un fel de incertitudine cronică, o boală incurabilă a discuțiilor și promisiunilor fără de sfârșit a cuprins poporul vegetal. „Aleșii se iubesc pe sine, își iubesc și familiile, își arată bogăția și lustrul la TV, iar noi, alegătorii, privim, scrâșnim… și-i votăm iarăși, ca un popor vegetal ce suntem”, încheie Alexandra Tănase.

Ce fel de regim guvernează Republica Moldova” este o analiză semnată de Valeriu Saharneanu, preluată de Observatorul de Nord. El ajunge la concluzia că Partidul Democrat de guvernământ vrea să implementeze în Republica Moldova modelul instituţional rusesc. „În Rusia nu există o democrație autentică, ci una imitată, mimată, prefăcută, numai bună să servească scopurilor oligarhiei de la putere”, notează autorul. Un astfel de regim ar dori sa-l „perfecționeze” PD după alegerile din 2018 care vor fi organizate în cadrul unui sistem electoral mixt, „sistem pentru care Partidul Democrat a sacrificat tot, inclusiv încrederea Uniunii Europene și a cancelariilor occidentale, dar poate și vectorul geostrategic european”, notează Valeriu Saharneanu.

Analistul politic Vlad Țurcanu comentează la Radio Chișinău cumpărarea pachetului majoritar al VictoriaBank de către BERD și Banca Transilvania. Este o investiție strategică, crede Țurcanu. „Republica Moldova are nevoie de standarde de calitate și de injecții financiare din spațiul occidental. Este foarte important și că sursa de finanțare este românească pentru că există și alte conotații decât cele strict economice. Trebuie să constatăm că statele sovietice și socialiste în general din Europa, care au întârziat să admită pe piețele lor capitalul occidental au sfârșit prin a se situa în coada clasamentului la parametrii de dezvoltare”, mai afirmă Vlad Ţurcanu.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG