Linkuri accesibilitate

Recomandările Comisiei de la Veneţia privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale în Moldova (Igor Munteanu/Ziarul de Gardă)


137 de milioane de lei din „Miliardul dispărut” au fost folosiți pentru procurarea sediului central ASITO din Chișinău (Rise.md).

Investitorii străini sunt îngrijoraţi că Guvernul îi poate salva pe cei care au furat miliardul”, titrează portalul mold-street.com. Se face referinţă la poziţia Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova la proiectul Ministerului Justiţiei privind de-criminalizarea infracțiunilor economice. Asociaţia salută iniţiativa, dar atrage atenţia la o serie de prevederi trezesc suspiciuni că i-ar putea scăpa de pedeapsă pe cei care au luat parte la frauda bancară. În articol se amintește că mai multe ONG-uri au semnat un apel public prin care au cerut retragerea acestui proiect care, potrivit semnatarilor, scapă de răspundere penală infractorii. După acel apel şi o întâlnire cu şeful delegaţiei UE în Moldova, premierul Pavel Filip a anunţat amînarea aprobării proiectului, dar s-a arătat deranjat de critici. Proiectul a fost criticat şi de economiştii Centrului Expert-Grup. „Inițiativa oferă facilităţi penale escrocilor implicaţi în fraude bancare (...) lucru inacceptabil într-o societate (…) în care din sistemul bancar au fost sustrase mai mult de 10 la sută din PIB”, se arată în nota de poziţie a Expert-Grup, se scrie pe mold-street.


Pe de altă parte, Publika.md, care aparţine democratului Vlad Plahotniuc, ne informează că oamenii de afaceri, întruniți la o gală a antreprenorilor, au cerut adoptarea de urgenţă a proiectului privind de-criminalizarea infracțiunilor economice care vine să limiteze abuzurile asupra agenţilor economici. „Reforma e benefică, va crea condiţii optime pentru investitori, va dinamiza mediul antreprenorial şi va duce la creşterea economiei”, se spune în articol. „Noi suntem interesaţi ca în Republica Moldova să existe o colaborare corectă, onestă şi benefică între guvernare şi business. Şi ea există, asta opoziţia se teme de ea, dar noi o vom promova oricum. Noi vom găsi tot timpul, neapărat, argumente, ca să convingem şi partenerii noştri de dezvoltare, care încă ezită să susţină acest proiect", a declarat Vlad Plahotniuc.

Potrivit Timpul proiectul ar fi sprijinit de Banca Mondială. El prevede între altele limitarea atribuțiilor poliției și altor structuri de control în raport cu oamenii de afaceri. În cazul unor abateri, agenții economici vor avea posibilitatea să evite sancțiunile penale în cazul în care vor repara prejudiciul cauzat. Potrivit inițiativei legislative, organele cu funcţii de control de stat ar urma să capete competențe exclusive de constatare a unui șir de acțiuni cu caracter economic.

Portalul de investigaţie rise.md scrie că 137 de milioane de lei din „Miliardul dispărut” au fost folosiți pentru procurarea sediului central ASITO din Chișinău. Banii au fost luați din Banca de Economii din Moldova (BEM) sub forma a două credite, care nu au fost restituite nici până în prezent. După ce s-au primblat prin offshore, banii au revenit în țară sub forma unei investiții britanice. În schimb fosta clădire a companiei ASITO, care a fost controlată de Veaceslav Platon, și-a schimbat proprietarii de câteva ori și, într-un final, a ajuns pe mâna omului de afaceri Vladimir Russu. Tranzacția a coincis cu vinderea unei vile pe care același Russu a cedat-o unui offshore cipriot, reprezentat prin procură de un personaj din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Ziarul de Gardă publică o analiză semnată de directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale în Moldova. Comisia recomandă între altele de a nu interzice donațiile private din partea unor contribuabili, persoane fizice, cetățeni ai R. Moldova care domiciliază în acest moment în afara țării. Se propune reducerea plafoanelor anuale pentru donațiile private efectuate de partidele politice. Se mai recomandă consolidarea sancțiunilor pentru încălcările admise de partidele politice. „Opinia Comisiei de la Veneția este importantă pentru că reprezintă o diagnoză corect a principalelor infecții care există în sistemul organizării alegerilor în R. Moldova”, notează Igor Munteanu. După părerea sa, mingea s-ar afla acum în terenul CEC, care trebuie „depolitizat” şi „trebuie să reprezinte un serviciu public de organizare a scrutinelor, nu un loc de rendez-vous pentru diverse partide care distribuie beneficii pe care le au, direct sau indirect, pe durata organizării alegerilor”, conchide Igor Munteanu.

Anticoruptie.md publică a treia parte a investigației despre finanţatorii partidelor. În primele două s-a relata despre cine sponsorizează Partidul Democrat de guvernământ. De această dată aflăm cine au contribuit altor 9 formaţiuni parlamentare şi din opoziţie. Una din constatări e că mii de persoane – de la șomeri și activiști de partid, până la prosperi oameni de afaceri – se numără printre sponsorii partidelor politice din Moldova. În timp ce unii au donat doar 20 de lei, alții s-au despărțit de sume de ordinul sutelor de mii ca să își susțină formațiunea pe care o simpatizează. La PCRM principalii finanțatori sunt membrii de partid. Sponsorii socialiștilor sunt deputați, consilieri, asistenți și primari. Aproape jumătate din bugetul liberalilor pentru anul trecut a fost donat de președintele formațiunii, Mihai Ghimpu. Printre sponsorii PAS sunt activiști, profesori. Mai bine de jumătate din bugetul PPDA a venit de la doi agenți economici în spatele cărora stă Aliona Mandatii, ex-vicepreședinta PPDA.

UE rămâne capabilă să mențină Parteneriatul Estic pe linia de plutire”, titrează agenţia de presă IPN cu referire la o analiză publicată de EaP Think Bridge. Rezultatele celui de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic au demonstrat că Uniunea Europeană rămâne în continuare capabilă să aducă la un numitor comun o entitate destul mare de aspirații și să mențină inițiativa pe linia de plutire, chiar dacă cerințele unor participanți nu sunt satisfăcute pe deplin. Pe moment, Parteneriatul Estic este o inițiativă a „vitezelor diferite”, unde trei țări (Moldova, Ucraina și Georgia) conduc în calitatea lor de state asociate cu zone de comerț liber și cu regim fără vize. Armenia are un Acord de parteneriat în timp ce Azerbaidjanul sa află în faza negocierilor, iar Belarus este prudent și își stabilește de sine stătător formatele de cooperare bilaterală și multilaterală cu UE, se mai spune în analiză.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG