Linkuri accesibilitate

Guvernul si reglementarea conflictului transnistrean (Igor Munteanu/tribuna.md)


Afilieri și averile celor şase pretendenţi la şefia Centrului Naţional Anticorupţie (Ziarul de Gardă).

Într-un interviu pentru tribuna.md, directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, afirmă că este timpul unei politici asumate de Guvern în domeniul reglementării conflictului transnistrean. „O bună parte din vina pentru tergiversarea reglementării acestui conflict ține de profiturile colosale care s-au făcut prin intermediul acestei enclave secesioniste în beneficul unor grupuri de oligarhi ruși și locali, ucraineni și moldoveni”, spune, între altele, Igor Munteanu.

Chișinăul are deja un plan privind reglementarea politică a conflictului transnistrean care urmează a fi prezentat oficial în timpul apropiat, titrează publicația rusească Kommersant într-un articol semnat de jurnalistul de la Chișinău, Vladimir Soloviov. El scrie, citând surse sub anonimat, că în document se vorbește, între altele, despre retragerea trupelor rusești din Transnistria și despre transformarea misiunii de pacificare în una civilă. Se propune un statut special nerecunoscutei republici nistrene similar în mare parte cu cel al autonomiei găgăuze, dar cu competențe și mai reduse, se spune în articol. Prevederile despre statut ar putea să fie încă negociate. „Chișinăul a propus o variantă minimală ca să ajungă ulterior la o varianta de compromis în negocieri cu Tiraspolul care va cere mai mult”. Se mai notează că Tiraspol deocamdată refuză să discute despre reglementarea politică a conflictului.

Proiectul de statut pentru regiunea transnistreană, elaborat de guvernul moldovean, nu este agreat de președintele pro-rus Igor Dodon, scrie publicația moscovită RIA Novosti. „Am văzut propunerea guvernului, dar considerăm că ea nu corespunde acelor abordări care ar asigura un compromis și ar ține cont de interesele Moldovei în soluționarea politică și reglementarea conflictului transnistrean”, a declarat Igor Dodon, citat de publicația moscovită. Șeful statului a mai adăugat că președinția a elaborat propria viziune la acest subiect care s-ar baza pe „recunoașterea și întărirea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și pe asigurarea dreptului la autodeterminare în cazul pierderii statalității Moldovei”. Dodon speră că se va ajunge, cel târziu până la alegerile parlamentare din 2018, la o poziție comună pe platforma președinţie - parlament şi guvern

Președintele Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă, citat de Ziarul Național, îndeamnă autoritățile moldovene să răspundă la un şir de întrebări înainte de a se avânta spre reintegrare. Între acestea: „Este Republica Moldova gata sa facă față unui influx de 400.000 de homo sovieticus din Transnistria devotați cu trup și suflet țarului de la Moscova? Cum veți asigura continuitatea integrării europene a R. Moldova, când cei 400.000 de cetățeni din regiune vor înclina balanța spre Moscova? Sunteți în măsură să preveniți folosirea Transnistriei pe post de cal troian de către Moscova? Victor Chirilă notează pe final „nu vă scremeți degeaba, pentru că nu veți aduce nicio reziliență Republicii Moldova, ci mai curând o veți face și mai vulnerabilă decât este”.

Ziarul de Gardă publică detalii, inclusiv despre averile celor şase pretendenţi la şefia Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Bunăoară despre Bogdan Zumbreanu, șeful Direcției Urmărire Penală, se spune că soacra acestuia este afiliată Partidului Democrat de guvernământ. Un alt pretendent şi el șef de direcţie la CNA, Igor Carlaşuc, a fost vizat anterior într-o investigaţie ziaristică în care se spunea că o firmă afiliată familiei acestuia a câştigat licitaţii de peste 1,2 milioane de lei, distribuind produse alimentare în grădiniţe, la scurt timp după scandalul produselor necalitative în instituţiile preşcolare. Carlaşuc a fost atunci suspendat din funcţie, dar restabilit la scurt timp. Ceilalți patru candidați nu activează în CNA, unii dintre ei au pretins anterior la această funcţie, dar au picat concursul, se mai spune în articol.

Tribuna.md publică opinia analistului politic Ion Tăbîrţă despre referendumul privind anularea sistemului de vot mixt, lansată de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile. „Şansele de reușită sunt foarte mici”, anticipează Ion Tăbîrţă şi precizează că sistemul electoral actual nu va fi schimbat pentru că este în interesul PDM și PSRM.

PDM a spus despre iniţiativa de a organiza acest referendum că ar fi una „falsă” şi „imposibilă, din punct de vedere juridic”, titrează newsmaker.md într-un articol semnat de publicistul Victor Ciobanu care argumentează „de ce ar fi mai bine pentru PDM să anuleze sistemul electoral mixt”. Ciobanu susţine că Parlamentul „nu poate bloca un referendum legislativ” în comparaţie cu unul consultativ sau constituţional. Legislativul are în această situaţie două opţiuni, fie să stabilească data referendumului, fie să adopte el însuși o lege cu privire la anularea sistemului mixt, mai notează comentatorul. „Dacă va adopta o astfel de lege, majoritatea parlamentară controlată de democraţi va economisi, în primul rând, acele 60 de milioane de lei necesare pentru desfășurarea referendumului. (…) În al doilea rând, guvernarea ar debloca imediat cele 100 de milioane de euro, sprijin macrofinanciar al UE care a fost înghețat în primul rând din cauza adoptării sistemului mixt în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția, OSCE și tuturor partenerilor externi”. „De ce nu ar fi o soluție minunată pentru democrați?”, se mai întreabă Victor Ciobanu.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG