Agenția de presă „IPN” publică o analiză semnată de politologul Dionis Cenușă, în care acesta se referă la răcirea relațiilor UE-Moldova. Autorul notează că deși dezamăgirea UE în partidul de la guvernare este fracturată în mod ireversibil, aceasta menține comunicarea pe aspectele operaționale de implementare a Acordului de Asociere, și a celor circa 150 de proiecte pe teritoriul țării, inclusiv în autonomia găgăuză și în regiunea transnistreană. În opinia lui, desfășurarea unor alegeri parlamentare corecte reprezintă noul test cu care UE ar putea să atingă mai multe obiective. Astfel, continuă politologul, acest demers susține opoziția extra-parlamentară care necesită suplimentarea propriei critici cu cea venită din exterior. De asemenea, europenii vor să prevină precedentele inspirate din invalidarea alegerilor din Chișinău în 2018, mai crede Dionis Cenușa, în opinia căruia deocamdată este dificil de anticipat, dacă UE va doza dialogul cu Chișinăul în cazul în care alegerile din 2019 vor fi injuste și Democrații se vor menține la putere.
IPN mai publică opinia analistului politic, Corneliu Ciurea. El susține că promovarea integrării europene a fost exagerată în ultimii ani din partea Partidului Democrat, care a vrut să fie mai catolic decât Papa pentru că cursul pro-european a adus anumite avantaje și aduce în continuare, dar ei au forțat cumva nota și acum nu au abandonat-o, dar revin la realism. Corneliu Ciurea a mai spus că acum, cursul pro-european înseamnă atenția față de cetățeni și dacă aici crește nivelul de trai, europenii ar putea să privească cu alți ochi guvernarea.
Jurnal.md publică concluziile unui raport realizat de Atlantic Center, prezentat zilele trecute la Washington. Potrivit autorilor, Moldova înregistrează regrese în mai multe domenii cheie: democrația pare să se afle în declin, alegerea legitimă a primarului Chișinăului a fost recent anulată; sistemul judiciar rămâne în continuare controlat de persoane puternice iar mass-media independentă este aproape inexistentă. În raport se mai menționează că Moldova este periculos de aproape să urmeze calea unei puteri autoritare, lucru care nu poate fi decât în interesul unui grup restrâns de oameni. Referindu-se la sistemul electoral mixt de vot, experții afirmă că noua lege electorală aduce beneficii doar Partidului Democrat și Partidului Socialist și nu oferă o voce adecvată diasporei, care reprezintă a treia parte din electorat.
Jurnaliștii de la portalul Newsmaker.md publică opiniile mai multor experți economici, care au comentat recenta declarație a premierului Pavel Filip, care a spus că „o creștere economică de 5,2% înseamnă că motoarele economiei funcționează în ritm alert”. Astfel, expertul Veaceslav Ioniță de la Institutul „Viitorul” notează că situația este de așa natură încât creșterea economică sub 10% nu este o creștere. În opinia lui, economia ar trebui să crească încă cel puțin 10 ani, astfel încât populația să simtă asta. Iar doctorul în economie, Tatiana Lariușina crede că această zisă creștere economică poate fi resimțită doar de reprezentanții unor elite, care au fost implicați în această creștere. Ea mai notează că majoritatea populației nu și-a îmbunătățit nivelul de trai deoarece salariile rămân a fi foarte scăzute, banii fiind cheltuiți pentru necesități de bază.
Iar reporterii portalului mold-street.com notează că scad veniturile populației din activități economice și cresc cele din prestații sociale. Autorii scriu că la formarea veniturilor gospodăriilor au contribuit în primul rând câștigurile salariale, apoi prestațiile sociale, inclusiv transferurile bănești din afara țării. Jurnaliștii remarcă faptul că cea mai mare parte a cheltuielilor sunt îndreptate spre consumul alimentar, urmând apoi alocările pentru întreținerea locuinței, îmbrăcăminte și încălțăminte. Pentru sănătate au fost direcționate 5,4 la sută din cheltuieli, pentru comunicații- circa 4 procente iar pentru învățământ 0,4 la sută. Reporterii mai scriu că în timp ce în mediul urban populații a cheltuit destul de mult pentru comunicații, transport, restaurante, cafenele și alte servicii de agrement, în mediul rural, cei mai mulți bani se duc pentru întreținerea locuinței, dotarea acesteia, inclusiv pentru îmbrăcăminte și servicii de sănătate.
