Linkuri accesibilitate

Uniunea Eurasiatică este un proiect de reconstituire a URSS (I.Munteanu / Ziarul de Gardă)


„Salvarea” limbii găgăuze (IPN)

Jurnaliștii de la Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Anatol Țăranu, care a comentat obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară observatoare în cadrul Uniunii Eurasiatice, controlată de Rusia. Potrivit lui, acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva, dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a Partidului Socialiștilor. Fostul ambasador la Moscova mai crede că aprofundarea relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Eurasiatică ar presupune stoparea procesului de integrare europeană, inclusiv încetarea Acordului de Asociere.

La același subiect, reporterii Ziarului de Gardă i-au solicitat o opinie lui Igor Munteanu, directorul IDIS „Viitorul”. Întrebat ce presupune acest statut și ce schimbări implică, expertul a menționat că în primul rând este vorba despre o decizie politică a președintelui socialist Igor Dodon, de natură să compromită parcursul de integrare europeană și să genereze confuzii referitor la intențiile adevărate ale R. Moldova. Igor Munteanu constată că președintele Dodon și-a asumat acest mandat de a solicita statut de observator la Uniunea Eurasiatică ignorând mecanismele oficiale de dialog instituțional, pentru că nu poți să iei asemenea decizii la Soci fără să întrebi care este părerea Parlamentului, a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor agențiilor care reprezintă elementele formatului instituțional. Deciziile nu aparțin lui Dodon, continuă expertul, cu precizarea că Dodon nu reprezintă nimic pe domeniul politicii externe, dacă nu ia în considerație procedurile necesare pentru a găsi o soluție care să reprezinte statul R. Moldova”.

Igor Munteanu a mai declarat că „Uniunea Eurasiatică reprezintă un proiect de reconstituire a ceea ce a fost pe timpuri URSS. Nu există niciun fel de mecanisme de reprezentare democratică sau de optimizare a pieței. Nu există o instituție de cetățeni liberi în această Uniune Eurasiatică, ci există doar o construcție geopolitică care își revendică dreptul de a vorbi în numele tuturor celor care fac parte, care se găsesc în spațiul fostei URSS.”

În Gagauz-Yeri s-au apucat de salvarea limbii găgăuze, remarcă comentatorul Veaceslav Crăciun într-o analiză publică de Agenția de presă „IPN”. Autorul scrie despre o inițiativă legislativă care se referă la constituirea unui mediu lingvistic în grădinițele de copii ale autonomiei, trecerea la predarea în limba găgăuză a unor discipline școlare, precum și motivarea financiară a profesorilor care predau în limba găgăuză, inclusiv cerința către reprezentanții autorităților din autonomie de a poseda limba găgăuză, promovarea limbii găgăuze în sfera culturii. Veaceslav Crăciun scrie că directorii și profesorii din instituțiile de învățământ, au avut opinii diferite în privința proiectului de lege. O parte din ei au susținut proiectul de lege, alții însă s-au axat pe dificultățile de aplicare, indicând, în special, riscul concedierii pentru mulți profesori care, în lipsa unei baze terminologice și a materialelor didactice, nu vor reuși să traducă în găgăuză o serie de discipline școlare. Comentatorul se întreabă retoric: „Cum să nu te miri că „salvarea” limbii găgăuze are loc în autonomia unde găgăuzii constituie mai mult de 80 la sută din populație și nu există niciun impediment pentru folosirea ei în sfera publică, comerț ori în comunicarea de zi cu zi. În opinia lui, dacă legile care au reglementat până în prezent domeniul în cauză nu au schimbat în bine situația limbii materne, apariția încă a unui proiect de lege nu garantează nicio schimbare.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu sintetizează într-o corespondență pentru Deutsche Welle rezultatele ultimului sondaj „Barometrul Opiniei Publice”. El scrie că moldovenii se consideră săraci, ar evada în UE, votează pro-ruși și se tem de Unirea cu România. Astfel, notează autorul în continuare, jumătate dintre moldoveni ar susține, în cadrul unui referendum, aderarea țării la UE, peste 50% ar pleca din Moldova, fiecare al cincilea nu s-ar mai întoarce, iar fiecare al doilea ar vota contra unirii cu România. Jurnalistul atrage atenția că 71% dintre moldoveni consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în țara lor – acest indicator fiind în creștere bruscă din 2011, când cota nemulțumiților era de 50%. Doar 1% din cetățenii moldoveni se declară pe deplin satisfăcuți de nivelul lor de trai. Cu toate acestea, remarcă Vitalie Călugăreanu, Partidul Democrat care controlează momentan puterea urcă în sondaje, iar partidul pro-prezidențial – Partidul Socialiștilor – ar acumula cele mai multe voturi în cazul unor alegeri parlamentare.

„Câte construcții neautorizate ajung să fie demolate? Doar una din zece”, titrează portalul mold-street.com. Jurnaliștii citează concluziile unui studiu realizat de Centrul Național Anticorupție, privind practica judiciară pe cauzele contravenționale inițiate de autorități pe marginea construcțiilor neautorizate. În total, au fost analizate 250 de hotărâri ale instanțelor de judecată din Chișinău, Bălți și Cahul. Jurnaliștii scriu în continuare că instanțele de fond au decis demolarea construcțiilor ilegale doar în 24 la sută din cazuri. În alte 25 la sută a fost aplicată amendă fără demolare, iar în majoritatea cazurilor s-a decis încetarea procesului contravențional din diferite motive. Totodată, atrag atenția reporterii, în urma contestărilor în instanțele de apel, a celor 61 de hotărâri în care a fost dispusă demolarea, doar 28 au rămas definitive.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG