Linkuri accesibilitate

Analiștii despre anunțul PD privind alegerile pentru primăria Chișinău


Revista presei matinale

Portalul deschide.md publică opinia mai multor analiști despre anunțul Partidului Democrat că nu va înainta un candidat propriu la alegerile anticipate din Chișinău și este dispus să susțină un candidat unic al partidelor pro-europene. Comentatorul politic, Petru Bogatu este de părere că anunțul PD-ului era unul previzibil și din punct de vedere al imaginii, PD întinde o mână celorlalte formațiuni și creează impresia că este dispus să se solidarizeze și să-și subordoneze propriile interese de partid în numele victoriei pentru un candidat de dreapta. Comentatorul atrage atenția că PD-ul nu a obținut niciodată un scor bun în Chișinău.

Comentatorul Alexandru Solcan, citat în material, consideră că identificarea candidatului comun este o misiune imposibilă. El crede că viitorul primar al Chișinăului va fi nevoit să ia voturi și de pe eșichierul de stânga și cel de dreapta, un candidat care ar veni cu un mesaj mai conciliant, care ar încerca să se axeze pe niște probleme tehnice, pragmatice, ale locuitorilor din Capitală. „Nu cred că vreunul dintre aceste partide importante va merge la discuții cu Partidul Democrat”, notează Alexandru Solcan.

Identificarea un candidat comun a tuturor forţelor pro-europene este pusă la îndoială și de analistul Victor Juc. În opinia lui, învelișul geopolitic a mers în 2011, în 2015 dar acum nu va mai merge.

Radio Chișinău îl citează la același subiect pe analistul politic Vlad Țurcanu. În opinia lui, decizia PD-ului de a susține un candidat comun al dreptei este explicată în primul rând prin faptul că această formațiune are puțini susținători în Chișinău. El pune la îndoială faptul că opoziția va accepta oferta PDM, care, cu siguranță va fi percepută de opoziție ca un măr otrăvit, fără a fi examinată ca atare, notează Vlad Țurcanu. Analistul nu exclude ca în realitate PDM ar putea să susțină un candidat independent, eventual pe actualul primar interimar, Silvia Radu: „PD, așadar, va opera cum știe mai bine: prin metode administrative și jonglând cu diverse opțiuni pe care le are la dispoziție”, a precizat Vlad Țurcanu.

Agenția de presă IPN îl citează pe ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. El a declarat în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova 1 că România urmărește până la fiecare leu modul în care sunt cheltuiți banii pe care îi acordă Republicii Moldova. Ambasadorul a mai precizat că toate proiectele sunt monitorizate cu atenție, există rapoarte de audit iar atunci când sunt depistate nereguli, acestea sunt semnalate. Potrivit lui, există situații în care România a solicitat cel puțin o parte din bani înapoi pentru faptul că respectivele contracte nu au fost îndeplinite conform angajamentelor asumate de cele două părți. Ambasadorul a mai adăugat că proiectele pe care le dezvoltă România în Republica Moldova sunt destinate tuturor cetățenilor Moldovei, indiferent de limba pe care o vorbesc, etnia sau locul în care trăiesc

Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă scriu că Consiliul Superior al Magistraturii a avizat pozitiv demersul Ministerului Justiției privind majorarea numărului posturilor de judecător de la 504 la 519. Președintele CSM, Victor Micu, a motivat acest lucru prin faptul că în prezent, sunt insuficiente persoane, iar volumul de muncă este în continuă creștere. Victor Micu a făcut trimitere la statisticile care arată că, în comparație cu statele vecine, România și Ucraina, R. Moldova are de două ori mai puțini judecători, raportați la numărul populației. Poziția Ministerului Justiției este că volumul mare de cauze și materiale implică alocarea unui timp minim necesar pentru examinarea acestora de către judecători, iar numărul insuficient de persoane generează încălcarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind garantarea dreptului la un proces echitabil.

„Volumul investițiilor nu a ajuns nici la nivelul de până la criză” - titrează portalul mold-street.com. Jurnaliștii scriu că anul trecut, activitatea investițională a crescut cu 1,3 la sută față de anul 2016, însă nivelul de până la criză nu a fost depășit. În articol de menționează că Ministerul Economiei și Infrastructurii susține că majorarea volumului de investiții a fost determinată de restabilirea finanțărilor proiectelor statului, datorită deblocării asistenței externe, creșterii veniturilor bugetare, precum și apariției premiselor pentru relansarea creditării economiei naționale. Autorii mai notează că creșterea firavă a fost a fost asigurată în mare parte de investițiile din contul surselor bugetare, care însă au fost cu 50 la sută mai mici anul trecut, comparativ cu valoarea investițiilor fondurilor bugetare din 2014 care erau de peste patru miliarde de lei.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG