Linkuri accesibilitate

Vizita reprezentanților Kroll la Chișinău întârzie (Anticorupție.md)


Sistemul de justiție „tremură” în momente decisive (Vlad Țurcanu / Radio Chișinău)

„Legea anti-propagandă, între funcționare salutară și evitarea abuzului de drept”, este titlul editorialului semnat de Iulian Chifu pentru deschide.md. Autorul scrie că adoptarea acestei legi este un pas înainte, deși nu evită pe deplin impactul știrilor cu conținut viciat de la televiziunile ruse, care circulă pe rețelele sociale, chiar și cele neruse. În opinia sa, impactul legii va avea nevoie de mai mulți ani pentru a-și face simțite efectele. Mulți ani pentru a contracara efectele anilor petrecuți sub propaganda sovietică sau ca să șteargă efectele asupra celor care au fost expuși propagandei ruse. Iulian Chiu consideră temporare prevederile legii și i se pare evident că educația și creșterea conștientizării populației va putea permite ca aceste interdicții să fie ridicate, odată ce societatea va ști să discearnă între informație și fals. Editorialistul își exprimă preocuparea legată de un posibil abuz de drept. El scrie în continuare că expunerea publică a falsului, minciunilor și propagandei este un bun pas înainte, iar inițiativele de tip stop fake/stop fals sunt binevenite, dacă sunt făcute cu bună credință.

Radio Chișinău publică opinia comentatorului politic Vlad Țurcanu despre transferul dosarului Șor la Curtea de Apel Cahul. El constată că această decizie este și un semnal că sistemul de justiție tremură în momente decisive, când trebuie să demonstreze că este independent. Vlad Țurcanu susține că indiferent de argumentele tehnice, neconvingătoare, care au fost invocate pentru transferarea dosarului lui Ilan Șor la Cahul, impresia generală va rămâne aceeași și anume că dosarul este tărăgănat din motive subiective. Asta în condițiile în care s-au pronunțat sentințele în cazurile a alte două personaje care au figurat public în acest scandal – Filat și Platon. În opinia comentatorului această decizie controversată ar putea să îndepărteze momentul relansării dialogului dintre Republica Moldova și partenerii săi externi, care au așteptat doi ani să progrese investigarea fraudei bancare din 2014.

Portalul tribuna.md publică un editorial semnat de Dumitru Spătaru care constată că Partidul Democrat are o strategie de rezervă pentru viitoarele alegeri. Autorul scrie în continuare că dacă anterior democraţii jucau „cartea centristă”, situându-se între pro-europeni şi pro-ruşi, acum, dacă nu vor mai putea miza pe teza integrării europene, se vor situa între unionişti şi statalişti. Argumentul editorialistului este că în ultima perioadă, curentul unionist s-a activizat destul de mult şi în opinia sa nu e vorba doar de partidele sau asociaţiile obşteşti unioniste, ci şi de aleşi locali şi chiar de simpli cetăţeni, mai multe localităţi adoptând recent declaraţii simbolice de unire cu România. Dumitru Spătaru este de părere că lunile următoare (martie şi aprilie) vor fi decisive pentru stabilirea strategiei electorale a PD, pentru că în martie, Comisia de la Veneţia urmează să-şi dea verdictul privind sistemul electoral din Moldova. Dacă acest verdict nu va fi unul favorabil guvernării, cu siguranţă, va urma şi atitudinea corespunzătoare a factorilor de decizie de la Bruxelles, notează autorul.

Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu că deși a fost anunțată pentru mijlocul lunii ianuarie, vizita reprezentanților Kroll la Chișinău întârzie. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, echipa Kroll nu s-a răzgândit să vină în Republica Moldova, scriu reporterii. Ei notează că reprezentanții companiei de investigație urmează să se întâlnească cu mai mulți oficiali, procurori, anchetatori și reprezentaniți ai BNM pentru a discuta subiectul furtului miliardului. Tot în acea perioadă urmând să fie aprobată strategia de recuperare a bunurilor infracționale legate de frauda bancară. În material se mai menționează că între timp, BNM a publicat versiunea în limba română a sintezei Kroll 2. Documentul, dezvăluie cum au fost furați banii, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. În document, scriu jurnaliștii, apare doar numele lui Ilan Șor și a cel puțin 77 de companii din „Grupul Șor” care ar fi fost implicate în extragerea banilor din sistemul bancar.

Agenția de Presă „IPN” îl citează pe directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, care a declarat în cadrul unei emisiuni televizate de la TVR Moldova că în acest moment Republica Moldova nu are o politică unitară asupra procesului de integrare a populației din regiunea transnistreană. „Avem un Birou pentru reintegrare, face anumite eforturi, nimeni nu poate să reproșeze faptul că nu există, participă cu regularitate la aceste ședințe, reuniuni ale formatului 5+2, își asumă anumite inițiative, semnează niște protocoale, dar oamenii nu prea văd progrese semnificative pentru ca interesele Republicii Moldova să fie respectate și noi să ne apropiem de acest obiectiv – recuperarea populației și teritoriului din stânga Nistrului”, a mai remarcat Igor Munteanu. El consideră că Republica Moldova nu trebuie să se hrănească cu himere, că Misiunea OSCE sau altcineva va soluționa problema transnistreană în locul ei. El optează pentru consolidarea unei poziții consensuale la nivel național asupra scopurilor pe care Moldova le urmărește în acest proces de reglementare.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG