Agenția de presă „IPN” publică un articol de opinie semnat de Dionis Cenușă în care acesta scrie despre influența Curții Constituționale asupra politicului moldovenesc. Începând cu anul 2009, remarcă el, Curtea a reușit să se impună drept jucător activ în spațiul politic, deseori schimbând în mod radical traiectoria evenimentelor. Autorul susține că prețul intervențiilor Curții, deseori controversate, se reflectă în intensificarea interesului forțelor politice de a-și instala persoane dominate de viziuni politice în funcțiile de judecători ai Curții. Dionis Cenușă trece în revistă mai multe decizii ale magistraților, inclusiv cele menite să consolideze vectorul european și constată că relaționarea cu Curtea Constituțională le-a permis partidelor de la guvernare să compenseze propria lipsă de legitimitate și declin în sprijinul public. Forțele neparticipante la actul guvernării, continuă acesta, au căutat însă în Curte o instituție ce ar echilibra controlul democraților asupra instituțiilor de stat, dar foarte rar au fost îndreptățite de către aceasta, notează autorul.
Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu scrie despre președintele Igor Dodon și instituția prezidențială. Alegerea directă a acestuia, notează autorul, îi conferă, teoretic, un plus de legitimitate, o vizibilitate superioară și, practic, o încredere mai mare. Însă, scrie în continuare Chifu, credibilitatea sa, și încrederea de care beneficiază din partea cetățenilor săi sunt validate, de fapt, de faptele sale, de ceea ce livrează societății, de modul în care reprezintă și apără concetățenii săi. Aici ultima alegere făcută de către cetățenii Republica Moldova s-a dovedit un eșec total, este de părere editorialistul. El constată că acțiunea sa din campania electorală și de după alegeri, din perioada exercitării mandatului de Președinte, a fost una de deplină subordonare față de interesele Moscovei, de reprezentare a intereselor altui stat în Republica Moldova. Iulian Chifu mai scrie că aici s-a adăugat asumarea explicită a nereprezentării depline a cetățenilor Republicii Moldova, ci doar a propriilor votanți.
Despre activitatea președintelui Igor Dodon este și editorialul semnat de Petru Bogatu, tot pentru deschide.md. Autorul notează că în Republica Moldova nu există un mecanism legal pentru punerea în aplicare a prevederilor constituționale privind suspendarea sau judecarea Președintelui. În atare situație, continuă acesta, avem de a face cu o lacună extrem de serioasă în urma căreia se încalcă principiul fundamental al democrației liberale: toți cetățenii, indiferent de starea lor socială sau apartenența etnică, fiind egali în fața legii. Petru Bogatu bănuiește că unora le convine această carență din legislație și ei trag de timp pentru a amâna corectarea ei. Pentru că, scrie acesta, oricum ai da, Dodon este răul întruchipat pentru electoratul proeuropean, iar ilegalitățile lui servesc de minune la mobilizarea oamenilor de bună credință.
Numai că, este de părere Petru Bogatu, situația creată a devenit nu doar umoristică, ci și periculoasă. „Se poate întoarce ca un bumerang împotriva celor care tergiversează soluționarea ei. De aceea, majoritatea parlamentară ar trebui să apese pedala de accelerație”, este de părere comentatorul.
Jurnaliștii de la Radio Chișinău scriu că Federația Rusă nu mai este lider la capitolul investiții directe în economia Republicii Moldova. Ei citează datele ultimului raport al Băncii Naționale, care arată că investitorii ruși au ajuns pe locul 6, fiind devansați de țări europene. În 2016 investițiile rusești erau de peste 200 de milioane de dolari și au scăzut până la puțin peste 70 de milioane de dolari în 2017. În articol se menționează că anul trecut, cei mai mari investitori au fost cei din Olanda, pe locul doi clasându-se cei din Spania, următoarele trei poziții fiind ocupate de investitori din Franța, Cipru și România.
Portalul jurnal.md scrie că platforma online pe care ar trebuie să se regăsească declarațiile de avere și interese ale demnitarilor moldoveni nu conține deocamdată nici una pentru anul 2018, asta deși au existat numiri în funcţie, inclusiv pentru funcţiile de conducere a Autorităţii Naţionale de Integritate. Jurnaliștii citează opiniile experților de la Centrul de Politici şi Reforme care vorbesc despre mai multe riscuri ale sistemului, printre care un vacuum normativ, dar şi posibile impedimente de ordin tehnic. Toţi funcţionarii şi demnitarii din Republica Moldova urmează să depună declaraţiile până pe 31 martie 2018. Experții centrului recomandă ca regulamentele ANI privind forma de publicare a depunere a declaraţiilor să fie consolidate pentru a nu permite spaţiu de interpretare, fiind asigurat astfel un cadru normativ adecvat pentru depunerea tuturor declaraţiilor exclusiv în format electronic, se mai menționează în articol.
