Linkuri accesibilitate

„Cinism și mercantilism în alegerile de politică externă ale R.Moldova” (I.Chifu / Deschide.md)


„De unde are familia Dodon bani și pentru fundații?” (Timpul)

Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu în care autorul se întreabă dacă e dispusă Republica Moldova să depășească nivelul lamentației și să treacă la construcția unui proiect de viitor al tuturor? Cine trebuie să dea exemplul? Cine e modelul? Și, de fapt, constituie Republica Moldova o societate, o comunitate unită, în stare să-și asume acești pași? În opinia autorului, acestea sunt întrebările fundamentale care arată perspectiva unei coerențe în timp pentru un stat și formula prin care se poate asuma un proiect pentru statul Republica Moldova. Editorialistul constată însă că nivelul coeziunii societale este redus, că faliile din societate sunt multiple și profunde, și că elementele comune, ce pot constitui punct comun care să reunească politicul nu există. La fel, scrie autorul, de la identitatea asumată și proclamată, la opțiunile și orientările strategice de securitate și politică externă, nu există o coerență și consens minimal.

Portalul Tribuna.md publică un interviu cu politologul Dionis Cenușa. El susține că situația geopolitică a Republicii Moldova este marcată de o serie de provocări, care sunt produsul unor incoerențe politice interne și a unor dezechilibre de natură externă. Din cauza pendulării pe axa Est-Vest în politica externă, continuă acesta, țara creează suspiciuni și îngrijorări în rândul vecinilor, dar și la Bruxelles. Politologul mai notează că în unele cazuri se observă o distanțare a țării de standardele europene și o apropiere de cele ale Rusiei, mai ales atunci când este vorba despre transparența actului de guvernare, atitudinea față de societatea civilă, sau degradarea condițiilor pentru mass-media independentă.

Întrebat despre cele mai mari pericole cu care se confruntă actualmente Moldova, Dionis Cenușa a spus că pericolul major se regăsește în calitatea proastă a guvernării, care nu este credibilă în ochii majorității cetățenilor și a partenerilor externi, iar acest duce la fisurarea relației dintre cetățeni și instituțiile statului, afectând cererea și simpatiile pentru tipul democratic de guvernare, este de părere politologul.

Într-un articol ce apare pe timpul.md, jurnaliștii publicației se întreabă „De unde are familia Dodon bani și pentru fundații?” Autorii materialului se referă la fundația caritabilă a primei doamne și scriu în continuare că în anul 2016, potrivit declarației de avere, familia Dodon a avut un venit de 456 de mii de lei, bani care au provenit din salariul şi îndemnizația de deputat şi din salariul soţiei președintelui, Galina Dodon. Jurnaliștii mai scriu că Igor Dodon plăteşte circa 15 mii de lei lunar pentru o locuință care a fost achiziţionată cu patru ani în urmă, având o valoare cadastrală de peste două milioane de lei. În articol, autorii mai remarcă faptul că în cele 7 luni de mandat, Igor Dodon a avut cinci vacanțe.

Jurnal.md publică concluziile unui studiu realizat de Centrul de Politici şi Reforme, care notează că extinderea termenului de satisfacere a solicitărilor de informaţie, birocratizarea excesivă a procedurii de solicitare a informaţiilor, suprapunerea legii cu privire la petiţionare cu legea privind accesul la informaţie, sunt doar câteva dintre modalităţile prin care autorităţile îngrădesc presei accesul la informaţia de interes public. Jurnaliștii mai scriu că sunt frecvente cazurile în care autoritățile publice invocă legislația cu privire la datele cu caracter personal, nu publică informații ce ar trebui să se regăsească pe paginile web sau refuză să furnizeze informația sub pretextul protejării secretului de stat, a secretului fiscal sau comercial. Potrivit autorilor studiului, o bună parte din carenţele ce au fost nu sunt legate de prevederile legislaţiei în domeniu, ci de modul în care sunt gestionate procesele interne din instituţiile statului şi interpretarea eronată, defectuoasă a legislaţiei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG